Agenda de Reforme 2025 - 2027 reprezintă un angajament ferm al Guvernului pentru o Moldovă europeană, competitivă

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Biroul pentru Integrare Europeană și Cancelaria de Stat, a organizat consultări publice pe marginea Agendei de Reforme 2025–2027, reunind peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali.

Participanții au discutat prioritățile reformelor în domenii precum dezvoltarea sectorului privat, infrastructura digitală, guvernanța economică, capitalul social, tranziția verde, securitatea energetică și valorile fundamentale. Sugestiile și opiniile exprimate vor contribui la formularea unei viziuni clare și sustenabile pentru dezvoltarea Republicii Moldova în următorii ani.

„Consultările publice garantează că măsurile adoptate vor răspunde nevoilor reale ale antreprenorilor și cetățenilor și că beneficiile se vor resimți în fiecare comunitate”, a subliniat Doina Nistor, viceprim-ministru.

Agenda de Reforme 2025–2027 este considerată cel mai ambițios pachet de sprijin economic oferit vreodată Republicii Moldova, oferind oportunitatea de a transforma fundamental economia și de a crește nivelul de trai al cetățenilor.

#reforme #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.