Agenții imobiliari, noii rechini ai pieței - au cumpărat ieftin de la dezvoltatori și vând cu prețuri umflate

Pe piața imobiliară din Republica Moldova se remarcă două tendințe majore: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente în afara municipiului Chișinău și o creștere a tranzacțiilor cu case individuale. În schimb, în Chișinău se observă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, arată analiza prezentată de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit datelor prezentate, în 2024 au avut loc 45.200 de tranzacții imobiliare la nivel național, în creștere cu 22,5% față de 2023. Totuși, în primul trimestru al anului 2025, ritmul tranzacțiilor a încetinit ușor, fiind estimate la 44.500 de tranzacții în valoare anuală, cu 1,5% mai puțin față de anul precedent. Cele mai multe tranzacții rămân concentrate în Chișinău (74,2%), urmat de municipiile Bălți și Orhei.

Prețul mediu al apartamentelor a continuat să crească accentuat. În 2024, un metru pătrat într-un apartament nou în Chișinău a ajuns la 1.585 de euro, iar într-un apartament vechi la 1.129 de euro – cea mai mare scumpire înregistrată în ultimii 16 ani. Această evoluție a fost determinată de majorarea costurilor materialelor de construcție și a forței de muncă, dar și de lipsa ofertei suficiente de apartamente noi pe piață.

Veaceslav Ioniță explică faptul că modelul de funcționare al pieței imobiliare face aproape imposibilă o scădere a prețurilor: companiile de construcții vânduseră în trecut apartamente către agenți imobiliari la prețuri mai mici (600–700 euro/m²), iar astăzi aceștia le revând la prețuri mult mai mari (până la 1.600 euro/m²). În 2024, din volumul total al vânzărilor de apartamente, agenții și agențiile imobiliare au câștigat proporțional mai mult decât companiile de construcții.

În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m² în Chișinău, un cumpărător are nevoie în 2024, în medie, de aproximativ 14,9 ani de salariu – un indicator relativ stabil comparativ cu anul precedent, datorită creșterii salariilor nominale.

Concluzia expertului: doar proiectele imobiliare mari ar putea tempera creșterea prețurilor, însă, în lipsa unor schimbări structurale, o ieftinire semnificativă a apartamentelor în Republica Moldova este improbabilă.

#agenți #imobil #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.