În plină pandemie, riscăm să rămânem fără medicamente în farmaciile din țară

„Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie…”

Sfârșitul anului 2020 a adus schimbări majore în legislația moldovenească cu privire la activitatea farmaceutică și reglementarea prețurilor la medicamente. În principal, acestea sunt legate de implementarea inițiativelor privind farmaciile ambulante.

Intențiile au fost dintre cele mai bune: se dorea să se aducă medicamentele mai aproape de oamenii din sate, unde lipsesc farmacii. Dar, poate din grabă sau din lipsă de analize profunde, legile adoptate au adus un șir de riscuri serioase, inclusiv riscul de a lăsa țara fără medicamente importante în plină pandemie.

Dacă citim atent, observăm că prin implementarea Legii nr.236/2020 și Legii nr.240/2020 în redacția aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr.353-357/278 din 22.12.2020 și Monitorul Oficial nr.360-371 (7688-7699) din 25.12.2020 se prevăd schimbări semnificative în următoarele domenii ale activității farmaceutice: Eliberarea medicamentelor din farmacii (inclusiv medicamente compensate); Asigurarea calității medicamentelor; Formarea prețurilor la medicamente; Amplasarea farmaciilor comunitare.

Aceste schimbări vor genera o serie de riscuri farmaceutice cu impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Să le luăm pe rând pe cele mai importante.

Aprobarea unităților farmaceutice mobile va genera următoarele riscuri:

Imposibilitatea asigurării calității medicamentelor până la consumatorul final. Producătorii medicamentelor, certificați conform condițiilor GMP (Reguli de Bună Practică de fabricație), sunt responsabili de calitatea produselor până la consumatorul final. Pentru asigurarea calității pe întreg lanțul valoric, producătorii impun condiții stricte de calitate importatorilor și distribuitorilor de medicamente din Moldova. Unitățile farmaceutice mobile nu corespund principiilor și cerințelor de calitate impuse de către producătorii de medicamente. Medicamentele fabricate în țările cu cerințe stricte la calitatea medicamentelor nu vor fi accesibile în unitățile mobile.

Riscul deteriorării calității practicilor farmaceutice. Eliberarea medicamentelor se permite în Republica Moldova în farmacie, licențiată conform condițiilor și cerințelor speciale, menite să asigure calitatea medicamentelor. Condițiile de licențiere nu prevăd cerințe față de unitățile mobile.

Riscul creșterii consumului nerațional al medicamentelor. Farmacistul este specialistul care posedă cunoștințe suficiente pentru eliberarea medicamentelor. Condițiile de licențiere a unei farmacii în Moldova specifică clar cerințele față de personalul unității farmaceutice. Unitățile mobile sunt admise spre activitate fără prezența farmacistului. Există și riscul eliberării necontrolate a medicamentelor.

Riscul evidenței defectuoase și a controlului limitat asupra stocurilor. Modalitatea de evidența a produselor farmaceutice, controlul asupra prețurilor, stocurilor și termenelor de valabilitate în unitățile mobile au impact direct asupra calității medicamentelor, accesibilității lor și utilizării raționale.

Riscul nerespectării regulilor de bună practică de distribuție a medicamentelor în condițiile unităților mobile. Logistica și transportul medicamentelor sunt un domeniu strict reglementat de legislația europeană.

De menționat că, în 2020, pe perioada pandemiei, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a medicamentelor prin diferiți curieri sau servicii poștale. Aceste servicii nu sunt reglementate de legislația curentă, nu asigură calitatea medicamentelor până la consumatorii finali și impun aceleași riscuri ca și unitățile farmaceutice mobile. Se cere o revizuire a sistemului de aprovizionare cu medicamente în contextul condițiilor noi. Sau interzicem, sau reglementăm strict aceste activități.

Modificările mecanismului de formare a prețurilor ne va aduce la fel mai multe riscuri decât beneficii.

Riscul creșterii prețurilor la medicamente. Modificările propuse conțin implicări severe asupra mecanismului de formare a prețurilor la medicamente în Republica Moldova. Aceste modificări nu schimbă în plan calitativ sistemul de formare a prețurilor la medicamente, dar vor avea un impact cantitativ direct asupra prețurilor la medicamente pentru consumatorul final – prețurile la medicamente se vor mări.

Riscul dispariției de pe piață a multor medicamente. Concomitent, pentru a realiza aceste modificări se cere implicarea factorilor externi, adică a producătorilor de medicamente, care sunt responsabili de aplicațiile pentru revizuirea prețurilor în Catalogul Național al Prețurilor la medicamente. Legile propuse nu prevăd o perioadă de tranziție necesară pentru efectuarea acestor aplicații. Respectiv, ne vom confrunta cu o lipsă acută a multor medicamente pe piața Moldovei în perioada pandemiei. Se va diminua accesibilitatea fizică și financiară a medicamentelor pentru consumatori. Pacienții cu boli cronice vor avea de suferit cel mai mult.

Creșterea prețurilor la produsele OTC(medicamente eliberate fără prescripție medicală) va diminua consumul acestora. Eliminarea adaosului comercial la produsele OTC vor avea drept impact o creștere a prețurilor la aceste produse. În mare majoritate produsele OTC sunt medicamente de primă necesitate utilizate la copii și adulți. Creșterea prețurilor la aceste produse va avea un impact negativ asupra coșului de consum lunar a fiecărei gospodării.

Riscul de a deteriora procesul achizițiilor de medicamente pentru spitale. Lipsa medicamentelor va influența inclusiv procesele de achiziții publice în sănătate, calitatea actului medical în spitale, va spori concurența neloială, va contribui la creșterea importurilor ilicite, va crește rata medicamentelor contrafăcute.

Este demult clar pentru toți, că sistemul de formare a prețurilor la medicamente în Moldova este unul vicios, dificil de controlat și conține un șir de elemente, care determină prețurile mari la medicamente comparativ cu țările vecine. În Moldova:1) se înregistrează prețul de producător, în loc de prețul maximal de eliberare în farmacie; 2) lista țărilor de referință include țări cu prețuri mari la medicamente, și nu include țări cu prețuri mici (Turcia; Ucraina); 3) criteriu de selecție a țărilor de referință este populația mai mică de 25 mln; 4) se aplică supraprețul la prețul de achiziție la toate categoriile de medicamente și nu se aplică o taxă fixă, pentru cele compensate de CNAM. Aceste prevederi au determinat mai mulți producători de medicamente să renunțe la înregistrarea medicamentelor în Moldova și, respectiv, să renunțe și la înregistrarea prețurilor acestora în Catalogul Național de Prețuri. Concomitent, importul acestor produse este autorizat din diverse surse la prețuri libere, uneori exagerate, ceea ce determină și lipsa de sistem de control asupra calității produsului.

În condițiile digitalizării accelerate impuse de pandemie, se cere o revizuire a sistemului de formare și control asupra prețurilor la medicamente în Moldova, prin crearea unui ecosistem transparent, eficient și controlabil la toate etapele. De asemenea, se cere o revizuire a proceselor de autorizare a medicamentelor, pentru a permite accesul pe cale legală a medicamentelor cu o calitatea asigurată și controlată până la consumatorul final.

Eliminarea distanței de 250 metri dintre farmacii este absolut nejustificată și aduce la fel niște riscuri majore.

Riscul extinderii necontrolate a rețelelor de farmacii. Normele de amplasare a farmaciilor comunitare, licențiate în construcții capitale și distanța dintre ele, reprezintă un element în exercitarea funcției de control asupra activității farmaceutice de către Stat.

Riscul diminuării cerințelor și criteriilor de licențiere față de farmacie. Unitatea mobilă nu este o farmacie, este o unitate mobilă, menită să asigure acces la medicamente în localități unde nu există farmacii. Anularea acestei norme va determina creșterea excesivă a numărului de farmacii și va contribui la dominarea intereselor comerciale în activitatea farmaceutică.

Modificări în sistemul medicamentelor compensate cu impact serios asupra costurilor și accesului la medicamente vor declanșa o reacție în lanț.

Riscul limitării accesului la medicamente compensate. În Moldova există mai multe modele de compensare a costurilor la medicamente pentru anumite categorii de pacienți. Compensarea costurilor se efectuează prin Programe Naționale, tratamente în instituții medicale, rețete compensate de CNAM. Orice modificare în sistemul de compensare va avea un impact asupra costurilor și va necesita o revizuire a bugetelor. În Legile propuse avem mai multe modificări la modelele de calculare a prețurilor și la modelele de compensare a costurilor. În ultimă instanță, consumatorii de medicamente o să fie nevoiți să acopere aceste costuri, direct sau indirect (prin achitarea primelor de asigurare de sănătate).

Lista medicamentelor compensate și mecanismul de calculare a prețurilor la aceste medicamente necesită o revizuire cu abordare sistemică și calcularea impactului asupra bugetelor.

Contractarea directă a producătorilor de medicamente, negocierea taxelor clowback, precum și transmiterea medicamentelor din Programele Naționale în listele de medicamente compensate de CNAM, sunt doar unele masuri menite să faciliteze accesul pacienților la tratamente.

Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie.

Sursa: ipn.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția de Investiții a anunțat deschiderea etapei de depunere a dosarelor pentru Programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat implementării strategiilor și activităților sectoriale de promovare a exportatorilor din Republica Moldova. Programul vizează eficientizarea eforturilor de promovare a exporturilor prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile, acoperind până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor propuse.

Lansarea noii runde vine după aprobarea Hotărârii de Guvern din 4 februarie 2026, prin care a fost actualizat cadrul normativ de implementare a programului. Agenția precizează că această modificare legislativă reconfirmă angajamentul Guvernului de a sprijini sectorul privat în procesul de extindere pe piețele internaționale.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat că BRIDGE Export contribuie direct la obiectivul de sprijinire a antreprenorilor: ”Este vorba de un program de ajutor de stat pentru asociațiile de business cu un buget de 60 de milioane pentru o perioadă de 3 ani pentru promovarea companiilor noastre pe piețele internaționale”.

La rândul său, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a subliniat că succesul Republicii Moldova pe piețele externe depinde de consolidarea sectorului privat. ”Asociațiile de business reprezintă unul dintre pilonii centrali ai acestei viziuni strategice. Asociațiile vor fi nu doar beneficiari ai programului, ci parteneri fundamentali, împreună cu care vom co-crea și implementa strategii concrete de promovare a exporturilor”, susține Natalia Bejan.

Noua rundă a programului are ca scop susținerea companiilor în procesul de accesare a piețelor internaționale prin cofinanțarea participării la expoziții și târguri, organizarea misiunilor economice, realizarea cercetărilor de piață și desfășurarea campaniilor de promovare peste hotare. Dosarele de finanțare pot fi depuse de asociațiile de profil, care acționează ca entități umbrelă pentru companiile membre și non-membre interesate să pătrundă pe noi piețe. Documentația completă și criteriile de selecție sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 15 martie 2026, iar activitățile aprobate vor fi implementate în perioada aprilie 2026 – aprilie 2027. Reprezentanții Agenției de Investiții au anunțat că oferă asistență și informații suplimentare asociațiilor interesate, inclusiv prin intermediul managerului de program.

În ultimii trei ani, prin intermediul programului de granturi, Agenția de Investiții a oferit peste 8 milioane de lei pentru 46 de activități, sprijinind 20 de inițiative ale asociațiilor de business dedicate promovării exportului și internaționalizării afacerilor. Potrivit datelor prezentate, aceste inițiative au generat exporturi de peste un miliard de lei, iar majorarea bugetului pentru 2026 indică o amplificare a eforturilor de susținere a companiilor moldovenești pe piețele externe.