Alaiba dezleagă misterul. Cine este noul vicepreședinte al CNPF

Fracțiunea PAS din parlament a susținut candidatura dlui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și și-a reconfirmat susținerea pentru dna Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte. Despre dna Cozlovschi v-am mai zis. O profesionistă desăvârșită cu o viață de experiență, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci, după care a făcut Masteratul cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. La moment este director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) – Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani. În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului. Știe sectorul de fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților.

În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri. Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme”, a precizat Alaiba.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

În acest timp ne-am concentrat bine pe identificarea candidaților cu adevărat buni, ca să permitem instituției să se dezvolte cinci ani înainte. Și am încercat din răsputeri să nu permitem urgenței să ne dicteze acțiunile. Au fost multe surprize în această perioadă, lucruri care ne-au tot întors la pasul zero, dar am tins să nu ne lăsăm conduși de urgențe. Numim oameni pe cinci ani, responsabili de un sector strategic pentru economie, a mai spus Alaiba.

#candidaturi #numiri #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.