Alaiba dezleagă misterul. Cine este noul vicepreședinte al CNPF

Fracțiunea PAS din parlament a susținut candidatura dlui Adrian Gheorghiță la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare și și-a reconfirmat susținerea pentru dna Cornelia Cozlovschi pentru funcția de președinte. Despre dna Cozlovschi v-am mai zis. O profesionistă desăvârșită cu o viață de experiență, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Adrian Gheorghiță este licențiat în științe economice, facultatea finanțe și bănci, după care a făcut Masteratul cu specializarea în finanțe corporative și asigurări. La moment este director adjunct al American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham) – Camera de Comerț Americană din Moldova, unde a lucrat în ultimii 10 ani. În această perioadă a reprezentat sectorul financiar bancar și nebancar în fața instituțiilor statului. Știe sectorul de fir-a-păr și a demonstrat-o și în fața deputaților.

În zilele următoare vom finaliza procedurile prin comisiile economie și juridică, după care candidații vor merge în ședința plenară pentru aprobare. Trebuie să dăm instituției încă doi membri. Sunt conștient că timpul rezonabil de identificare a candidaților a cam expirat. Am ținut să avem un board integru, profesionist și cu adevărat independent, astfel încât noi, cei care îi votăm, să putem dormi liniștit că acolo nu se întâmplă prostii și nu se acoperă scheme”, a precizat Alaiba.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

În acest timp ne-am concentrat bine pe identificarea candidaților cu adevărat buni, ca să permitem instituției să se dezvolte cinci ani înainte. Și am încercat din răsputeri să nu permitem urgenței să ne dicteze acțiunile. Au fost multe surprize în această perioadă, lucruri care ne-au tot întors la pasul zero, dar am tins să nu ne lăsăm conduși de urgențe. Numim oameni pe cinci ani, responsabili de un sector strategic pentru economie, a mai spus Alaiba.

#candidaturi #numiri #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.