Alaiba, făcut praf de Sturza: De plictiseală cronică ne tot spune pe Fb despre efortul „titanic" de a elimina „pecetea"

Fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, într-o postare pe Facebook explică lucrurile mărunte cu care se ocupă ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. „Când un ministru de plictiseală cronică, în miez de noapte, ne tot spune pe Fb despre efortul „titanic” de a elimina „pecetea” și „spravka”. Încă un selfie și încă unul…”

Fostul premier îi reproșează lui Alaiba subiectele arzătoare care sunt ignorate.

„Dar niște discuții despre stabilitatea macroeconomică, analize despre politica bugetar-fiscală, monetară, taxe și impozite, originile inflației, impactul politicii energetice asupra stabilității economice, impactul războiului asupra balanței comerciale și balanței de plăți, despre infrastructura transfrontalieră, programe de suport pentru întreprinderile mici etc.? Și ce se mai aude cu managementul „profesionist” și guvernarea corporatistă la companiile cu capital de stat? Cele cu iz de alcool, spre exemplu, incluse în patrimoniu, nu, nu în cel național, dar al cuiva? Vama, fiscul sunt suport sau scheme pentru agenții economici?”, se retoric fostul premier.

Asta ar fi agenda unui ministru cu ștaif de profesionist politic și macro(micro)economic.

„Ceea ce facem noi – și nu e doar la acest minister -, am transformat totul într-un hi-hi, ha-ha, d’etat. Și ce, prea deștepți sunteți, nu vă place cum „comunicăm”? Atunci nu vă mai spunem nimic sau la paștele calului… Poate, doar că riscă să moară calul de penibil ce e. Un singur lucru îl mai ține în „viață”. Noi, cei care suntem cu tot sufletul pentru, ni-i și jenă să spunem lucrurilor pe nume. Astfel, suntem, devenim complici și amplificăm dezastrul incompetenței. „Ai lor” sunt și mai jalnici în ceea ce „propun””, a mai punctat fostul premier.

Își încheie postarea fostul premieri printr-un post scriptum.

„Ca și în vechea skazanie: „De ce suntem săraci? – Pentru că suntem proști! De ce suntem proști? – Pentru că suntem săraci!” Apropo, sărăcia nu este o scuză să umblăm cu pantalonii rupți în fund pe coridoarele puterii, metaforic vorbind. Întrebarea este – cum rupem cercul vicios? Poate mai ascultăm de cel care ne-a „făcut”, unicul care a avut și mai are valoare politică?”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Sturza #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Societățile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat o creștere de 10,9% a primelor brute subscrise și o majorare de 26% a despăgubirilor plătite în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Automobilele rămân lider în topul preferințelor clienților pentru asigurare, arată datele Biroului Național de Statistică.

În categoria asigurărilor generale, segmentul auto (CASCO și răspundere civilă auto) continuă să domine: primele brute subscrise pentru asigurările de răspundere civilă auto au crescut cu 9,7%, atingând 1,26 miliarde lei, despăgubirile plătite în acest sector au înregistrat o creștere semnificativă de 23,4%, ajungând la 452,8 milioane lei. În cazul asigurărilor CASCO, primele brute au crescut cu 13,1%, iar despăgubirile cu 13,3%. Aceste evoluții confirmă preferința clienților pentru protecția vehiculelor în fața riscurilor, în contextul unei mobilități crescute și al diversificării portofoliilor de produse oferite de companiile de asigurări.

Asigurările de incendiu și calamități naturale au înregistrat cea mai mare creștere procentuală: primele brute au avansat cu 24,7%, iar despăgubirile plătite au fost de 3,5 ori mai mari decât în 2023. Asigurările de sănătate continuă să câștige teren, cu o creștere de 11,9% a primelor și de 17,1% a despăgubirilor. În schimb, asigurările de viață au stagnat, cu o creștere nesemnificativă de 0,3% la primele subscrise și o scădere de 9% a despăgubirilor plătite.

În ianuarie-septembrie 2024 veniturile și cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2023 cu 18,2% și 22,7% respectiv. Profitul până la impozitare s-a diminuat cu 22,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent .