Alaiba, făcut praf de Sturza: De plictiseală cronică ne tot spune pe Fb despre efortul „titanic" de a elimina „pecetea"

Fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, într-o postare pe Facebook explică lucrurile mărunte cu care se ocupă ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. „Când un ministru de plictiseală cronică, în miez de noapte, ne tot spune pe Fb despre efortul „titanic” de a elimina „pecetea” și „spravka”. Încă un selfie și încă unul…”

Fostul premier îi reproșează lui Alaiba subiectele arzătoare care sunt ignorate.

„Dar niște discuții despre stabilitatea macroeconomică, analize despre politica bugetar-fiscală, monetară, taxe și impozite, originile inflației, impactul politicii energetice asupra stabilității economice, impactul războiului asupra balanței comerciale și balanței de plăți, despre infrastructura transfrontalieră, programe de suport pentru întreprinderile mici etc.? Și ce se mai aude cu managementul „profesionist” și guvernarea corporatistă la companiile cu capital de stat? Cele cu iz de alcool, spre exemplu, incluse în patrimoniu, nu, nu în cel național, dar al cuiva? Vama, fiscul sunt suport sau scheme pentru agenții economici?”, se retoric fostul premier.

Asta ar fi agenda unui ministru cu ștaif de profesionist politic și macro(micro)economic.

„Ceea ce facem noi – și nu e doar la acest minister -, am transformat totul într-un hi-hi, ha-ha, d’etat. Și ce, prea deștepți sunteți, nu vă place cum „comunicăm”? Atunci nu vă mai spunem nimic sau la paștele calului… Poate, doar că riscă să moară calul de penibil ce e. Un singur lucru îl mai ține în „viață”. Noi, cei care suntem cu tot sufletul pentru, ni-i și jenă să spunem lucrurilor pe nume. Astfel, suntem, devenim complici și amplificăm dezastrul incompetenței. „Ai lor” sunt și mai jalnici în ceea ce „propun””, a mai punctat fostul premier.

Își încheie postarea fostul premieri printr-un post scriptum.

„Ca și în vechea skazanie: „De ce suntem săraci? – Pentru că suntem proști! De ce suntem proști? – Pentru că suntem săraci!” Apropo, sărăcia nu este o scuză să umblăm cu pantalonii rupți în fund pe coridoarele puterii, metaforic vorbind. Întrebarea este – cum rupem cercul vicios? Poate mai ascultăm de cel care ne-a „făcut”, unicul care a avut și mai are valoare politică?”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Sturza #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.