Alaiba terfelit de Slusari: Utopist iresponsabil

Dumitru Alaiba, actualul ministru al economiei și viceprim-ministru al Republicii Moldova, se află în mijlocul unui val de critici în urma propunerilor și acțiunilor sale considerate controversate. Omul politic a avut inițiative neobișnuite, inclusiv ideea de a comasa Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) cu Consiliul Concurenței, paralizând practic ambele instituții timp de jumătate de an.

Fostul deputat Alexandr Slusari a evidențiat că Alaiba a abordat conceptul de debirocratizare prin lichidarea ștampililor și cărților de plângeri, dar ștampilele nu au dispărut, iar efectele asupra activității cotidiene s-au resimțit, inclusiv în absența contractelor civile semnate fără ștampilă.

Un alt aspect criticat este promovarea teoretică a producției autohtone prin indicarea unui cod greșit, ceea ce a dus la confuzii și dezinformare a zecilor de mii de cetățeni. Alaiba a stârnit și nemulțumiri prin postări pe rețelele sociale, cum ar fi cea despre introducerea autoservirii la benzinării în Moldova, pentru ca ulterior să șteargă postarea, generând confuzie și speculații.

Slusari îl acuză pe Alaiba de abordări utopice și iresponsabile în calitate de ministru al economiei și viceprim-ministru. Îngrijorările se adâncesc în contextul în care deciziile sale pot avea impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a vieții cotidiene a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Slusari #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.