Alaiba terfelit de Slusari: Utopist iresponsabil

Dumitru Alaiba, actualul ministru al economiei și viceprim-ministru al Republicii Moldova, se află în mijlocul unui val de critici în urma propunerilor și acțiunilor sale considerate controversate. Omul politic a avut inițiative neobișnuite, inclusiv ideea de a comasa Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) cu Consiliul Concurenței, paralizând practic ambele instituții timp de jumătate de an.

Fostul deputat Alexandr Slusari a evidențiat că Alaiba a abordat conceptul de debirocratizare prin lichidarea ștampililor și cărților de plângeri, dar ștampilele nu au dispărut, iar efectele asupra activității cotidiene s-au resimțit, inclusiv în absența contractelor civile semnate fără ștampilă.

Un alt aspect criticat este promovarea teoretică a producției autohtone prin indicarea unui cod greșit, ceea ce a dus la confuzii și dezinformare a zecilor de mii de cetățeni. Alaiba a stârnit și nemulțumiri prin postări pe rețelele sociale, cum ar fi cea despre introducerea autoservirii la benzinării în Moldova, pentru ca ulterior să șteargă postarea, generând confuzie și speculații.

Slusari îl acuză pe Alaiba de abordări utopice și iresponsabile în calitate de ministru al economiei și viceprim-ministru. Îngrijorările se adâncesc în contextul în care deciziile sale pot avea impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a vieții cotidiene a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Slusari #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.