Alaiba terfelit de Slusari: Utopist iresponsabil

Dumitru Alaiba, actualul ministru al economiei și viceprim-ministru al Republicii Moldova, se află în mijlocul unui val de critici în urma propunerilor și acțiunilor sale considerate controversate. Omul politic a avut inițiative neobișnuite, inclusiv ideea de a comasa Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) cu Consiliul Concurenței, paralizând practic ambele instituții timp de jumătate de an.

Fostul deputat Alexandr Slusari a evidențiat că Alaiba a abordat conceptul de debirocratizare prin lichidarea ștampililor și cărților de plângeri, dar ștampilele nu au dispărut, iar efectele asupra activității cotidiene s-au resimțit, inclusiv în absența contractelor civile semnate fără ștampilă.

Un alt aspect criticat este promovarea teoretică a producției autohtone prin indicarea unui cod greșit, ceea ce a dus la confuzii și dezinformare a zecilor de mii de cetățeni. Alaiba a stârnit și nemulțumiri prin postări pe rețelele sociale, cum ar fi cea despre introducerea autoservirii la benzinării în Moldova, pentru ca ulterior să șteargă postarea, generând confuzie și speculații.

Slusari îl acuză pe Alaiba de abordări utopice și iresponsabile în calitate de ministru al economiei și viceprim-ministru. Îngrijorările se adâncesc în contextul în care deciziile sale pot avea impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a vieții cotidiene a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Slusari #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.