Alaiba terfelit de Slusari: Utopist iresponsabil

Dumitru Alaiba, actualul ministru al economiei și viceprim-ministru al Republicii Moldova, se află în mijlocul unui val de critici în urma propunerilor și acțiunilor sale considerate controversate. Omul politic a avut inițiative neobișnuite, inclusiv ideea de a comasa Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) cu Consiliul Concurenței, paralizând practic ambele instituții timp de jumătate de an.

Fostul deputat Alexandr Slusari a evidențiat că Alaiba a abordat conceptul de debirocratizare prin lichidarea ștampililor și cărților de plângeri, dar ștampilele nu au dispărut, iar efectele asupra activității cotidiene s-au resimțit, inclusiv în absența contractelor civile semnate fără ștampilă.

Un alt aspect criticat este promovarea teoretică a producției autohtone prin indicarea unui cod greșit, ceea ce a dus la confuzii și dezinformare a zecilor de mii de cetățeni. Alaiba a stârnit și nemulțumiri prin postări pe rețelele sociale, cum ar fi cea despre introducerea autoservirii la benzinării în Moldova, pentru ca ulterior să șteargă postarea, generând confuzie și speculații.

Slusari îl acuză pe Alaiba de abordări utopice și iresponsabile în calitate de ministru al economiei și viceprim-ministru. Îngrijorările se adâncesc în contextul în care deciziile sale pot avea impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a vieții cotidiene a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #Slusari #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.