Alegi un vin pentru cină? Iată care au fost apreciate cel mai recent cu medalii la concursuri internaționale

Vinul Moldovei continuă să se remarce peste hotarele țării. Unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de vinuri „Mundus Vini” a completat palmaresul țării cu încă 70 de distincții.

Producătorii de vinuri din Moldova au obținut 34 de medalii de aur, 36 de medalii de argint și o mențiune pentru cea mai înaltă distincție a concursului „The Best of Show White”, obținută de vinăria Purcari cu „Cuve de Purcari”.

„Concours Mondial de Bruxelles” a apreciat vinurile noastre cu încă 8 medalii, dintre care două medalii GRAND GOLD, 5 de aur și o medalie de argint. Participarea la competiții a fost susținută de către Oficiul Național al Viei și Vinului, care promovează constant vinul de calitate și diversificarea piețelor de export.

„Investiția în calitatea produselor vitivinicole confirmă că Republica Moldova face față cu succes competițiilor specializate, iar produsul mândriei naționale este tot mai apreciat peste hotarele țării. Numărul de medalii crește, munca continuă, iar propulsarea Vinului Moldovei în topurile de profil rămâne unul dintre scopurile noastre. Oficiul Național al Viei și Vinul va continua să reformeze sectorul, pentru a produce vinuri de înaltă calitate, care să aducă o valoare adăugată industriei.”, a menționat Cristina Frolov, directoarea Oficiului Național al Viei și Vinului.

Coompetiția „Mundus Vini” s-a desfășurat în perioada 23 – 28 februarie, în orașul german Neustadt. La acest concurs, Republica Moldova a participat cu 75 de mostre de vin, de la 31 de vinării din țară. În total, la competiție au participat 7.300 de vinuri din 39 de țări.

„Concours Mondial de Bruxelles”, care s-a desfășurat în perioada 1-5 martie, a găzduit, pentru prima dată în istorie, o sesiune de evaluare concepută exclusiv pentru vinurile rose – „Rose Selection Concours Mondial de Bruxelles”, înainte de competiția principală. La această competiție, țara noastră a participat cu 24 de vinuri rose de la 13 vinării. Două dintre acestea, „Cabernet-Sauvignon” de la Vinia Traian și „Motive Rose” de la Vinăria din Vale au obținut medaliile Grand Gold. În competiție au participat în total 1.000 de vinuri rose.

#medalii #concursuri #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.