Ruta „Drumul Vinului Moldovei” premiată la nivel european. De 1 an avem o hartă turistică a cramelor din RM

26 Mart. 2021, 14:30
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  MD Bani
26 Mart. 2021, 14:30 // Uncategorized //  MD Bani

Din data de 29 martie 2019, Moldova face parte din rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului – „Iter Vitis – Les Chemins de la Vigne”, care are scopul de a promova călătoriile de descoperire a patrimoniului divers din Europa, în special oeno-culturale, de consacrare a valorilor globale, precum: diversitatea interculturală, dialogul inter-cultural transfrontalier și dezvoltarea durabilă a turismului. La data de 29 martie curent, Republica Moldova aniversează un an de la integrarea rutei oeno-turistice naționale “Drumul Vinului Moldovei” în cadrul rutelor cultural-europene acreditate ale Consiliului Europei, alături de alte 30 de itinerarii.

Acreditarea europeană a fost promovată de Asociația Națională pentru Turism Receptor și Domestic din Moldova (ANTRIM), cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei și al Marii Britanii.

Pe durata primului an de la acreditare „Drumul Vinului Moldovei”, în pofida situației pandemice, traseul a continuat să se dezvolte și să se extindă. De asemenea, în acest an peste 60 de destinații turistice, dintre care 21 crame au fost afiliate la traseul „Drumul Vinului Moldovei”, iar 8 dintre acestea au obținut, în plus, certificarea „Safe Travels” a Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), implementată în Moldova de ANTRIM.

„Promotorii direcți ai ofertelor oenoturistice conștientizează importanța criteriilor de sustenabilitate ca premisă a competitivității destinațiilor turistice. S-a observat contribuția activităților de marketing pe care le-au adoptat vinăriile în atragerea turiștilor locali, primiți cu respectarea condițiilor de protejare a sănătății publice, inclusiv cu implementarea standardelor “Safe Travels”, dezvoltată de World Travel & Tourism Council (WTTC). Cramele sunt mereu în avangarda sectorului turistic, drept locomotive de dezvoltare și adaptare, ceea ce au demonstrat și în acest an dificil 2020. a menționat Victoria Bucătaru, director executiv al ANTRIM.

Din cauza situației pandemice, cramele turistice și destinațiile asociate au suferit scăderi dramatice a numărului de vizitatori și ale încasărilor de la 50% la 80% din cifrele înregistrate în 2019. Tot din aceste cauze au fost anulate festivalurile și târgurile care se organizau în ceilalți ani. ANTRIM a susținut și implementat campanii de promovare a turismului domestic, a organizat seminare și instruiri online pentru membrii Drumului Vinului Moldovei, precum și a inițiat parteneriate regionale pentru sporirea ofertei regionale de tururi și experiențe turistice.

Ruta turistică „Drumul Vinului Moldovei” a fost  desemnată finalistă (locul II) și premiată în categoria „Destinație Turistică Culturală Durabilă în 2020”, în cadrul concursului organizat de Rețeaua Europeană de Turism Cultural (ECTN) în colaborare cu Consiliul Europei. Distincția denotă realizările semnificative în materie de contribuție a valorilor culturale în industria turismului; diversitate culturală; promovare internațională; marketing local și poziționare a rutei ca destinație culturală și ca premiză pentru dezvoltare durabilă.

„Ruta turistică națională „Drumul Vinului Moldova” promovează cu succes experiențele culturale, istorice și gastronomice în favoarea dezvoltării turismului durabil, în regiuni, dar implică și aspirații de dezvoltare și expansiune. 34 de antreprenori destinațiile turistice incluse în acest itinerariu au beneficiat de asistența Proiectului de Competitivitate din Moldova, prin granturi și sprijin în dezvoltarea afacerii, ceea ce a condus la o mai mare diversitate și calitate a experiențelor oenoturistice incluse în Drumul Vinului Moldovei.” a declarat Diana Lazăr, Vice-Directorul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Marii Britanii.

Proiectul „Drumul Vinului Moldovei” reprezintă o posibilitate de și afirmare a turismului național pe arena internațională, devenind totodată o platformă de parteneriate și colaborări inter-sectoriale.

În acest context, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului, prin implicarea agenților economici din domeniul turismului vitivinicol își unesc eforturile pentru elaborarea unor obiective de colaborare și parteneriat pentru dezvoltarea Drumului Vinului, promovarea internațională, inter-conectarea regională și globală cu alte itinerarii turistice, inclusiv prin cooperare și activități pe termen lung, conform foii de parcurs exprimată de Rezolutiile Consiliului Europei.

„Turismul vitivinicol este în centrul ofertei unice de țară, care ne diferențiază pe plan global și grație căruia Moldova poate să atragă turiștii din proximitate dar și din cele 63 state unde vinurile noastre sunt exportate. Drumul Vinului Moldovei este primul traseu turistic național care a integrat rutele cultural-turistice ale Consiliului Europei și reprezintă o confirmare a potențialului nostru vitivinicol, dar și o afirmare a succeselor înregistrate de industria vitivinicolă în sinergie cu industria turismului, ale căror principii de dezvoltare sunt similare Republicii Moldova.” a spus Cristina Frolov Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Ruta „Drumul Vinului Moldovei” cuprinde 7 itinerare vinicole și gastronomice, 30 de vizite la vinării, crame, vinoteci, zeci de evenimente cultural-turistice și numeroase experiențe culturale, istorice. Ruta are o lungime totală de 1 560 km de circuite în cele trei regiuni viticole cu Indicație Geografică Protejată.

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!