Ruta „Drumul Vinului Moldovei” premiată la nivel european. De 1 an avem o hartă turistică a cramelor din RM

26 Mart. 2021, 14:30
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  MD Bani
26 Mart. 2021, 14:30 // Uncategorized //  MD Bani

Din data de 29 martie 2019, Moldova face parte din rețeaua pan-europeană de rute și experiențe turistice dedicate vinului – „Iter Vitis – Les Chemins de la Vigne”, care are scopul de a promova călătoriile de descoperire a patrimoniului divers din Europa, în special oeno-culturale, de consacrare a valorilor globale, precum: diversitatea interculturală, dialogul inter-cultural transfrontalier și dezvoltarea durabilă a turismului. La data de 29 martie curent, Republica Moldova aniversează un an de la integrarea rutei oeno-turistice naționale “Drumul Vinului Moldovei” în cadrul rutelor cultural-europene acreditate ale Consiliului Europei, alături de alte 30 de itinerarii.

Acreditarea europeană a fost promovată de Asociația Națională pentru Turism Receptor și Domestic din Moldova (ANTRIM), cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID, Guvernul Suediei și al Marii Britanii.

Pe durata primului an de la acreditare „Drumul Vinului Moldovei”, în pofida situației pandemice, traseul a continuat să se dezvolte și să se extindă. De asemenea, în acest an peste 60 de destinații turistice, dintre care 21 crame au fost afiliate la traseul „Drumul Vinului Moldovei”, iar 8 dintre acestea au obținut, în plus, certificarea „Safe Travels” a Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), implementată în Moldova de ANTRIM.

„Promotorii direcți ai ofertelor oenoturistice conștientizează importanța criteriilor de sustenabilitate ca premisă a competitivității destinațiilor turistice. S-a observat contribuția activităților de marketing pe care le-au adoptat vinăriile în atragerea turiștilor locali, primiți cu respectarea condițiilor de protejare a sănătății publice, inclusiv cu implementarea standardelor “Safe Travels”, dezvoltată de World Travel & Tourism Council (WTTC). Cramele sunt mereu în avangarda sectorului turistic, drept locomotive de dezvoltare și adaptare, ceea ce au demonstrat și în acest an dificil 2020.” a menționat Victoria Bucătaru, director executiv al ANTRIM.

Din cauza situației pandemice, cramele turistice și destinațiile asociate au suferit scăderi dramatice a numărului de vizitatori și ale încasărilor de la 50% la 80% din cifrele înregistrate în 2019. Tot din aceste cauze au fost anulate festivalurile și târgurile care se organizau în ceilalți ani. ANTRIM a susținut și implementat campanii de promovare a turismului domestic, a organizat seminare și instruiri online pentru membrii Drumului Vinului Moldovei, precum și a inițiat parteneriate regionale pentru sporirea ofertei regionale de tururi și experiențe turistice.

Ruta turistică „Drumul Vinului Moldovei” a fost  desemnată finalistă (locul II) și premiată în categoria „Destinație Turistică Culturală Durabilă în 2020”, în cadrul concursului organizat de Rețeaua Europeană de Turism Cultural (ECTN) în colaborare cu Consiliul Europei. Distincția denotă realizările semnificative în materie de contribuție a valorilor culturale în industria turismului; diversitate culturală; promovare internațională; marketing local și poziționare a rutei ca destinație culturală și ca premiză pentru dezvoltare durabilă.

„Ruta turistică națională „Drumul Vinului Moldova” promovează cu succes experiențele culturale, istorice și gastronomice în favoarea dezvoltării turismului durabil, în regiuni, dar implică și aspirații de dezvoltare și expansiune. 34 de antreprenori destinațiile turistice incluse în acest itinerariu au beneficiat de asistența Proiectului de Competitivitate din Moldova, prin granturi și sprijin în dezvoltarea afacerii, ceea ce a condus la o mai mare diversitate și calitate a experiențelor oenoturistice incluse în Drumul Vinului Moldovei.” a declarat Diana Lazăr, Vice-Directorul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Marii Britanii.

Proiectul „Drumul Vinului Moldovei” reprezintă o posibilitate de și afirmare a turismului național pe arena internațională, devenind totodată o platformă de parteneriate și colaborări inter-sectoriale.

În acest context, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului, prin implicarea agenților economici din domeniul turismului vitivinicol își unesc eforturile pentru elaborarea unor obiective de colaborare și parteneriat pentru dezvoltarea Drumului Vinului, promovarea internațională, inter-conectarea regională și globală cu alte itinerarii turistice, inclusiv prin cooperare și activități pe termen lung, conform foii de parcurs exprimată de Rezolutiile Consiliului Europei.

„Turismul vitivinicol este în centrul ofertei unice de țară, care ne diferențiază pe plan global și grație căruia Moldova poate să atragă turiștii din proximitate dar și din cele 63 state unde vinurile noastre sunt exportate. Drumul Vinului Moldovei este primul traseu turistic național care a integrat rutele cultural-turistice ale Consiliului Europei și reprezintă o confirmare a potențialului nostru vitivinicol, dar și o afirmare a succeselor înregistrate de industria vitivinicolă în sinergie cu industria turismului, ale căror principii de dezvoltare sunt similare Republicii Moldova.” a spus Cristina Frolov Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Ruta „Drumul Vinului Moldovei” cuprinde 7 itinerare vinicole și gastronomice, 30 de vizite la vinării, crame, vinoteci, zeci de evenimente cultural-turistice și numeroase experiențe culturale, istorice. Ruta are o lungime totală de 1 560 km de circuite în cele trei regiuni viticole cu Indicație Geografică Protejată.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.