Alocațiile, blocate doi ani consecutiv: moldovenii cu dublă cetățenie pierd 945 de lei românești per copil

Alocația de stat pentru copii din România nu va fi majorată nici în anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, deși legislația prevede indexarea automată anuală cu rata inflației. Decizia, consfințită prin așa-numita „Lege Bolojan”, afectează nu doar familiile din România, ci și mii de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin cetățenie română și beneficiază de acest drept social.

După ce indexarea aferentă anului 2025 a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență, denumită „OUG trenuleț”, adoptată de guvernul condus de Marcel Ciolacu, majorarea prevăzută pentru 2026 a fost la fel anulată. Actul normativ menține cuantumul alocațiilor la nivelul din decembrie 2025, identic cu cel din decembrie 2024.

Potrivit Legii privind alocația de stat pentru copii, aceasta ar trebui indexată anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației comunicată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, două indexări consecutive, aferente inflației din anii 2023 și 2024, au fost suspendate prin decizii politice.

În termeni financiari, blocarea indexărilor înseamnă că fiecare copil pierde cel puțin 945 de lei românești pe parcursul celor doi ani, sumă care ar fi rezultat din aplicarea ratelor oficiale ale inflației de 10,4% pentru 2023 și 5,6% pentru 2024. Pierderea echivalează cu aproximativ 3 780 de lei moldovenești, raportat la cursul actual.

În prezent, alocația de stat este de 292 de lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani (aprox. 1 170 de lei moldovenești) și de 719 lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru copiii cu dizabilități (aprox. 2 880 de lei moldovenești).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#copii #alocatii #indexare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.