Amiralul cerealelor din Portul Giurgiulești zburat din top zece exportatori din România

Anul agricol 2021 din România s-a văzut în balanța comercială cu produse agroalimentare din primele opt luni ale acestui an. Șapte dintre cele mai mari zece companii exportatoare sunt din zona tradingului de cereale, iar două au business-uri legate de industria uleiului. În schimb, Phillip Morris și British American Tabacco, cei doi producători de țigarete, cvasiprezenți printre cei mai mari exportatori, au coborât spe baza clasamentului.

Mai mult, în clasamentul din prima parte a anului există și un nou intrat. Traderul Ameropa Grains, parte a aceluiaș grup de companii care operează și combinatul chimic Azomureș, a ajuns direct pe poziția a cincea, scoțând din top zece Global Grain Internațional (poziția a 10-a în topul de anul trecut. Compania a raportat în 2021 afaceri de 5,6 miliarde de lei românești.

În ceea ce privește exportatorii de țigarete, Philip Morris, prezent în ultimii ani în rândul primilor trei exportatori, a coborât opt poziții, de pe doi pe zece, în timp ce British American Tabacco a coborât de pe poziția a cincea pe pozișia a opta.

Global Grain International, controlată de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova, are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

#Cereale #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.