Amiralul cerealelor din Portul Giurgiulești zburat din top zece exportatori din România

Anul agricol 2021 din România s-a văzut în balanța comercială cu produse agroalimentare din primele opt luni ale acestui an. Șapte dintre cele mai mari zece companii exportatoare sunt din zona tradingului de cereale, iar două au business-uri legate de industria uleiului. În schimb, Phillip Morris și British American Tabacco, cei doi producători de țigarete, cvasiprezenți printre cei mai mari exportatori, au coborât spe baza clasamentului.

Mai mult, în clasamentul din prima parte a anului există și un nou intrat. Traderul Ameropa Grains, parte a aceluiaș grup de companii care operează și combinatul chimic Azomureș, a ajuns direct pe poziția a cincea, scoțând din top zece Global Grain Internațional (poziția a 10-a în topul de anul trecut. Compania a raportat în 2021 afaceri de 5,6 miliarde de lei românești.

În ceea ce privește exportatorii de țigarete, Philip Morris, prezent în ultimii ani în rândul primilor trei exportatori, a coborât opt poziții, de pe doi pe zece, în timp ce British American Tabacco a coborât de pe poziția a cincea pe pozișia a opta.

Global Grain International, controlată de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova, are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

#Cereale #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.