Amiralul cerealelor din Portul Giurgiulești zburat din top zece exportatori din România

Anul agricol 2021 din România s-a văzut în balanța comercială cu produse agroalimentare din primele opt luni ale acestui an. Șapte dintre cele mai mari zece companii exportatoare sunt din zona tradingului de cereale, iar două au business-uri legate de industria uleiului. În schimb, Phillip Morris și British American Tabacco, cei doi producători de țigarete, cvasiprezenți printre cei mai mari exportatori, au coborât spe baza clasamentului.

Mai mult, în clasamentul din prima parte a anului există și un nou intrat. Traderul Ameropa Grains, parte a aceluiaș grup de companii care operează și combinatul chimic Azomureș, a ajuns direct pe poziția a cincea, scoțând din top zece Global Grain Internațional (poziția a 10-a în topul de anul trecut. Compania a raportat în 2021 afaceri de 5,6 miliarde de lei românești.

În ceea ce privește exportatorii de țigarete, Philip Morris, prezent în ultimii ani în rândul primilor trei exportatori, a coborât opt poziții, de pe doi pe zece, în timp ce British American Tabacco a coborât de pe poziția a cincea pe pozișia a opta.

Global Grain International, controlată de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova, are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

#Cereale #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.