ANCHETĂ | Munteanu: Istoria din spatele „Le Bridge”, cea de a doua companie de la la licitația ratată de la aeroport

20 Feb. 2024, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2024, 16:20 // Actual //  bani.md

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău, citată de ziua.md.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Mai 2025, 09:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 09:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în  anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”.  Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea  fostului administrator al companiei, Ghennadie  Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție.  Ghennadie  Dilevschi  a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă.  Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de  judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO