ANCHETĂ | Munteanu: Istoria din spatele „Le Bridge”, cea de a doua companie de la la licitația ratată de la aeroport

20 Feb. 2024, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2024, 16:20 // Actual //  bani.md

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău, citată de ziua.md.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Sept. 2026, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 16:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026 vor fi majorate cu 167,4 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri, iar banii suplimentari vor fi utilizați pentru extinderea accesului la servicii medicale și acoperirea unor necesități suplimentare din sistem.

Cea mai mare parte a fondurilor, 157 de milioane de lei, va fi direcționată către serviciile medicale spitalicești. Banii vor permite creșterea numărului de cazuri acute tratate și finanțarea unor servicii precum operațiile pentru cataractă și intervențiile cardiochirurgicale.

Finanțarea suplimentară va acoperi și serviciile de chirurgie de o zi, tratamentul cazurilor cronice cu profil geriatric, precum și servicii de reabilitare generală și specializată, inclusiv cardiologică, neurologică, ortopedică și pediatrică. Vor fi finanțate, de asemenea, ședințe de dializă și radioterapie.

Pentru extinderea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv în condiții de hospice, vor fi alocate alte 6 milioane de lei. Serviciile sunt destinate pacienților cu boli cronice aflați în stadii avansate.

Fondurile vor fi suplimentate și pentru serviciile medicale acordate beneficiarilor de protecție temporară din Republica Moldova. Pentru asistența medicală primară sunt prevăzute 2,9 milioane de lei, iar pentru asistența medicală urgentă prespitalicească – 1,5 milioane de lei.

Majorarea veniturilor FAOAM este determinată în principal de încasările mai mari din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Acestea vor depăși cu 90,2 milioane de lei suma planificată inițial.

Creșterea este explicată prin numărul mai mare al persoanelor care au achitat prima în acest an. Peste 154 000 de persoane au făcut plata, cu aproximativ 9 000 mai multe decât numărul prognozat.

Alte 71,5 milioane de lei provin din donații voluntare din surse externe, încasări suplimentare din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației și plăți de la antreprenori independenți.