ANCHETĂ | Munteanu: Istoria din spatele „Le Bridge”, cea de a doua companie de la la licitația ratată de la aeroport

20 Feb. 2024, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2024, 16:20 // Actual //  bani.md

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău, citată de ziua.md.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.