Anunțul care îl scote din minți pe Putin! Klaus Iohannis susține aderarea Moldovei și Ucrainei la UE

Klaus Iohannis face anunţul momentului care îl va scoate din minţi pe Vladimir Putin. În plin război în Ucraina, şeful statului dă un mesaj clar. Susține aderarea Ucrainei în structurile Uniunii Europene, ca măsură urgentă în conflictul care tocmai ce are loc.

Într-un anunț făcut pe Twitter, președintele Klaus Iohannis declară că acum România este pregătită să susțină aderarea statului ucrainean la Uniunea Europeană.

„România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și a Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în cadrul familiei europene, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”, a scris şeful statului pe Twitter.

Klaus Iohannis cere intervenţia de urgenţă a NATO: „Vrem suplimentarea trupelor”

Klaus Iohannis a reluat apelul cu privire la suplimentarea forțelor militare și a capabilităților din România. Șeful statului a făcut o serie de precizări după discuțiile cu președintele Statelor Unite, Joe Biden și liderii NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, cât şi în cazul unei eventuale noi crize energetice. Totodată, în context, preşedintele României a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune şi şantaj”, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

Romania🇷🇴 fully supports the integration of Ukraine🇺🇦, as well as of the Republic of Moldova🇲🇩 and Georgia🇬🇪, with the European Union🇪🇺. The place of these partners of the EU is within the European family, and Romania will do its best for this to become reality.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 1, 2022

#UE #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.