Apple ar putea lansa în 2025 un iPhone mai subțire

Apple lucrează la o versiune mai subțire a iPhone-ului, care va fi lansată probabil până în 2025, a relatat vineri publicația Information, citând trei persoane care au cunoștință despre acest proiect, transmite Reuters.

Posibila versiune mai subțire va avea probabil un preț mai mare decât iPhone Pro Max și este de așteptat să fie lansată odată cu iPhone 17 în septembrie 2025, potrivit raportului.

Compania cu sediul în Cupertino, California, testează în continuare diferite modele pentru acest dispozitiv, cu numele de cod D23, care ar putea avea procesorul de ultimă generație al Apple, denumit probabil A19, a adăugat publicația citată.

Apple nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.

Actualizarea așteptată subliniază nevoia Apple de a îmbunătăți iPhone, cel mai popular produs al companiei, în timp ce se confruntă cu o concurență dură din partea Honor și Huawei în China și Samsung Electronics la nivel global.

Samsung a deținut cea mai mare cotă de piață a smartphone-urilor în primele trei luni ale anului 2024, cu 20,8%, urmată de cota de piață de 17,3% a Apple, potrivit firmei de cercetare International Data Corporation.

Pentru cel de-al doilea trimestru fiscal, vânzările iPhone ale Apple au scăzut cu 10,5%, la 45,96 miliarde de dolari.
Apple intenționează, de asemenea, să renunțe la modelul mai puțin scump iPhone Plus și intenționează să lanseze un iPhone mai ieftin, un succesor al iPhone SE, în primăvara anului 2025, se arată în raport.

Veștile vin la câteva zile după ce Apple a prezentat cel mai recent iPad Pro cu un nou cip pentru calculul prin inteligență artificială, în timp ce se grăbește să ajungă din urmă rivalii săi din Big Tech într-o cursă pentru a domina această tehnologie emergentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.