Apple ar putea lansa în 2025 un iPhone mai subțire

Apple lucrează la o versiune mai subțire a iPhone-ului, care va fi lansată probabil până în 2025, a relatat vineri publicația Information, citând trei persoane care au cunoștință despre acest proiect, transmite Reuters.

Posibila versiune mai subțire va avea probabil un preț mai mare decât iPhone Pro Max și este de așteptat să fie lansată odată cu iPhone 17 în septembrie 2025, potrivit raportului.

Compania cu sediul în Cupertino, California, testează în continuare diferite modele pentru acest dispozitiv, cu numele de cod D23, care ar putea avea procesorul de ultimă generație al Apple, denumit probabil A19, a adăugat publicația citată.

Apple nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.

Actualizarea așteptată subliniază nevoia Apple de a îmbunătăți iPhone, cel mai popular produs al companiei, în timp ce se confruntă cu o concurență dură din partea Honor și Huawei în China și Samsung Electronics la nivel global.

Samsung a deținut cea mai mare cotă de piață a smartphone-urilor în primele trei luni ale anului 2024, cu 20,8%, urmată de cota de piață de 17,3% a Apple, potrivit firmei de cercetare International Data Corporation.

Pentru cel de-al doilea trimestru fiscal, vânzările iPhone ale Apple au scăzut cu 10,5%, la 45,96 miliarde de dolari.
Apple intenționează, de asemenea, să renunțe la modelul mai puțin scump iPhone Plus și intenționează să lanseze un iPhone mai ieftin, un succesor al iPhone SE, în primăvara anului 2025, se arată în raport.

Veștile vin la câteva zile după ce Apple a prezentat cel mai recent iPad Pro cu un nou cip pentru calculul prin inteligență artificială, în timp ce se grăbește să ajungă din urmă rivalii săi din Big Tech într-o cursă pentru a domina această tehnologie emergentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.