Apple ar putea lansa în 2025 un iPhone mai subțire

Apple lucrează la o versiune mai subțire a iPhone-ului, care va fi lansată probabil până în 2025, a relatat vineri publicația Information, citând trei persoane care au cunoștință despre acest proiect, transmite Reuters.

Posibila versiune mai subțire va avea probabil un preț mai mare decât iPhone Pro Max și este de așteptat să fie lansată odată cu iPhone 17 în septembrie 2025, potrivit raportului.

Compania cu sediul în Cupertino, California, testează în continuare diferite modele pentru acest dispozitiv, cu numele de cod D23, care ar putea avea procesorul de ultimă generație al Apple, denumit probabil A19, a adăugat publicația citată.

Apple nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.

Actualizarea așteptată subliniază nevoia Apple de a îmbunătăți iPhone, cel mai popular produs al companiei, în timp ce se confruntă cu o concurență dură din partea Honor și Huawei în China și Samsung Electronics la nivel global.

Samsung a deținut cea mai mare cotă de piață a smartphone-urilor în primele trei luni ale anului 2024, cu 20,8%, urmată de cota de piață de 17,3% a Apple, potrivit firmei de cercetare International Data Corporation.

Pentru cel de-al doilea trimestru fiscal, vânzările iPhone ale Apple au scăzut cu 10,5%, la 45,96 miliarde de dolari.
Apple intenționează, de asemenea, să renunțe la modelul mai puțin scump iPhone Plus și intenționează să lanseze un iPhone mai ieftin, un succesor al iPhone SE, în primăvara anului 2025, se arată în raport.

Veștile vin la câteva zile după ce Apple a prezentat cel mai recent iPad Pro cu un nou cip pentru calculul prin inteligență artificială, în timp ce se grăbește să ajungă din urmă rivalii săi din Big Tech într-o cursă pentru a domina această tehnologie emergentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.