Apple va lansa în luna noiembrie sistemul de comunicare prin satelit pentru iPhone 14

Apple va investi sume importante de bani în Emergency SOS, sistemul de comunicare prin satelit pentru iPhone 14, care urmează a fi disponibil cândva în luna noiembrie.

Una dintre cele mai importante noi facilităţi pe care Apple le-a promis în momentul în care a prezentat seria iPhone 14 va fi disponibilă din această lună, anunţă compania americană.

Cu Emergency SOS funcţional, utilizatorii vor putea trimite mesaje scrise de urgenţă din zone lipsite de acoperirea semnalului furnizat de infrastructura terestră de comunicare.

De asemenea, tot prin conexiunea la satelit, utilizatorii vor putea folosi aplicaţia Find My pentru a trimite poziţia geografică în care se află.

Funcţia este, deocamdată, disponibilă doar pe iPhone 14 şi iPhone 14 Pro şi funcţionează doar în Statele Unite şi Canada. Aceasta va fi gratuită doar în primii doi ani.

Apple va investi 450 de milioane de dolari în infrastructura necesară comunicării prin satelit, o parte mare din aceşti bani mergând către partenerul Globalstar. Emergency SOS va folosi sateliţii Globalstar şi peste 300 din angajaţii Globalstar se vor ocupa de funcţionarea serviciului lansat de Apple.

#Satelit #comunicare #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.