Apropourile ușurele ale lui Sturza în raport cu performanțele guvernării PAS: „Prițăpul” gâfâie rău

14 Feb. 2024, 13:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2024, 13:19 // Actual //  bani.md

Marea agitație politică a început în Republica Moldova, odată cu tot mai multe persoane care își exprimă intenția de a candida la președinția țării. Această efervescență politică a fost remarcată de fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, într-un comenatriu pe Facebook.

„Unii – mai naivi, dornici să se afle în treabă, alții (majoritatea) – agenți de influență ai rușilor cu acte în regulă, aflați în misiune de ‘destabilizare’. Mai frumoși, mai urâți, mai deștepți, mai proști. Avem de toate! Dar… Toți fără nicio șansă! De ce? Pentru că sunt așa cum sunt, iar următorul președinte va fi… Maia Sandu!”, a declarat Sturza, exprimându-și convingerea.

Sturza susține că Maia Sandu este singura persoană cu dreptul moral și performanța politică necesare pentru a fi președinte, contrar „performanțelor” modeste ale altor candidați. El subliniază importanța realismului și maturității politice în gestionarea acestei situații, evidențiind necesitatea unor acțiuni concrete în domenii precum justiția, infrastructura, agricultura și cultura.

Cu toate acestea, Sturza atrage atenția că alegerile parlamentare nu sunt atât de sigure, iar actuala administrație se confruntă cu dificultăți. El îndeamnă la acțiune promptă în vederea abordării problemelor din diverse domenii, subliniind că schimbarea este posibilă cu efort și determinare.

„Și asta, contrar „performanțelor” modeste ale unor „camarazi” de duzină, care se complac la guvernare. Cu un pic de realism și maturitate politică, se poate rezolva și această poveste cu „prițăpul” politic. Oricum, doar ea (în mare) trage carul schimbării. Aici e și problema de esență. Alegerile parlamentare nu sunt atât de certe. „Prițăpul” gâfâie rău. E timpul, dacă nu e prea târziu, să se apuce de treabă. Ceva pe la justiție, ceva pe la infrastructură, agricultură și cultură. Vorba poetului începător”, conchide fostul premier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!