Ariana Trofim: Eticheta la dineurile oficiale, poziţia tacâmurilor şi greşeli de evitat

Despre eticheta la masa oficială, poziţia tacâmurilor şi greşeli de evitat, e rubrica Arta Protocolului în viaţă, de la RLIVE TV, realizată de Ariana Trofim, consultant certificat internaţional în etichetă şi protocol.

Poziţia tacâmurilor

Utilizarea corectă a tacâmurilor este esențială pentru un dineu elegant și respectuos. Există două stiluri principale de utilizare: Continental style şi American style.

În stilul continental, furculița este ținută în mâna stângă, cu dinții orientați în jos, iar cuțitul – în mâna dreaptă, cu lama orientată în jos. După tăiere, furculița nu este schimbată în mâna dreaptă, ci rămâne în stânga pentru a aduce mâncarea la gură. În cel american, tacâmurile sunt ținute la fel ca în stilul continental, însă după ce alimentele sunt tăiate, furculița este mutată în mâna dreaptă pentru a mânca.

Mesajul tacâmurilor

Să ştiţi că tacâmurile transmit mesaje nonverbale ospătarilor. În stilul continental, furculița și cuțitul așezate în forma literei V inversat pe farfurie semnifică o pauză, iar în cel american, spuneţi că veţi continua masa mai târziu atunci când plasaţi cuţitul pe marginea farfuriei, iar furculița rămâne pe farfurie.

Aranjarea tacâmurilor

Tacâmurile trebuie plasate în ordinea utilizării, din exterior spre interior, astfel: furculițele sunt așezate în stânga farfuriei, cuțitele și lingurile sunt așezate în dreapta, iar tacâmurile pentru desert sunt plasate deasupra farfuriei. Excepție însă. Dacă un fel de mâncare este servit mai târziu, tacâmurile pot fi aduse odată cu el. Reţineţi aceste reguli: Nu folosiţi tacâmurile pentru a indica sau a gesticula. Nu puneţi tacâmurile folosite pe fața de masă. Nu folosiţi cuțitul pentru a duce mâncarea la gură.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza avertizează că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft poate declanșa o adevărată „bombă atomică” pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Washingtonul a anunțat măsuri drastice care obligă toate băncile și companiile din lume să înceteze colaborarea cu Lukoil și subsidiarele sale unde deține peste 50% până la 21 noiembrie.

Potrivit lui Sturza, aceste sancțiuni vizează reacția Rusiei față de procesul de pace, iar efectul lor va fi resimțit în lanț în Europa de Est. Lukoil și Rosneft produc anual aproximativ 270 de milioane de tone de hidrocarburi, din totalul de 516 milioane tone al Rusiei. Circa 30% din acest volum merge la export — în India, Ungaria, Slovacia și Serbia, dar și indirect în România.

„Aici avem o mare problemă. În comparație cu alte state care au limitat deja activitatea Lukoil, în România și Republica Moldova autoritățile au fost extrem de relaxate”, a scris Sturza, amintind o discuție cu un înalt oficial român care i-a spus: „lucrează, plătesc taxe, Dumnezeu cu ei”.

Fostul premier menționează că Lukoil deține circa 20% din piața de retail în ambele țări, iar în Republica Moldova compania controlează aproape 50% din importul de motorină și 100% din cel de combustibil de aviație. „Să substitui aceste volume într-un timp scurt va fi foarte greu”, avertizează Sturza, subliniind că și în România situația e critică: rafinăria Petrotel Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone — 25% din totalul național — ar putea întâmpina dificultăți majore.

Lukoil operează circa 300 de stații peco în România și 100 în Republica Moldova. Acestea nu vor fi închise imediat, însă după 21 noiembrie va fi necesară o licență specială de tranziție. „Eu personal, pe ambele maluri ale Prutului, le spuneam autorităților — vom avea o problemă! Trebuia impusă vânzarea activelor Lukoil. Răspunsul a fost mereu același: ‘totul va fi bine’. Ca să înțelegem cât de influenți sunt rușii pe la noi”, a adăugat Sturza.

În opinia sa, se impune de urgență crearea unui grup de lucru la Chișinău pentru a limita pagubele economice și energetice. Singura soluție viabilă ar fi Rompetrol și, doar limitat, Petrom, „alții mari prieteni cu roșii”, scrie fostul premier.

În final, Sturza face trimitere la o decizie controversată din 2007, când kazahii au intrat pe piața românească prin preluarea Rompetrol. „La reproșul marinarului agitat, eu am răspuns: timpul ne va arăta cine a avut dreptate”, a încheiat el.