AȘA NU! Un recrutor de top de la Amazon dezvăluie greșeala de interviu care te poate costa slujba

Fiecare secundă contează pentru a face o primă impresie în timpul unui interviu de angajare. Intervievatorii vor acorda atenție chiar și detaliilor minore, cum ar fi postura și contactul vizual, deoarece vor stabili dacă sunteți sau nu potrivit pentru post.

Potrivit unui recrutor senior de la Amazon, mulți dintre candidați fac o greșeală care îi poate costa slujba – folosesc cuvinte neadecvate.

„Cl mai mult urăsc când candidații folosesc cuvinte necenzurate sau limbaj neadecvat în timpul unui interviu”, spune el. „Este un turnoff major, nu merge prea bine sau nu se simte deloc profesionist”, a declarat DJ Cabeen pentru CNBC Make It.

Potrivit recrutorului de la Amazon, această greșeală este făcut atât de tineri fără experiență cât și de cei cu o vastă experiență în spate.

„Recrutez de mai bine de 10 ani și nu vă pot spune câte interviuri am avut cu candidați care folosesc cuvinte necenzurate”, spune Cabeen. „Nu sunt doar candidați tineri, sunt și candidați mai în vârstă, cu foarte multă experiență.”

O altă gafă pe care Cabeen a observat-o în timpul interviurilor este că candidații se prezintă fără să știe informații de bază despre echipa sau rolul pentru care candidează.

„Să pregătești bine pentru aceste interviuri este ceva ce, din păcate, mulți oameni nu înțeleg”, spune el.

Cabeen recomandă persoanelor interesate de un post de muncă să afle mai multe despre companie și despre postul de muncă pentru care candidează.

De asemenea, Cabeen recomandă un alt mod ușor de a ieși în evidență în orice interviu de angajare: găsiți ceva în comun cu intervievatorul, cum ar fi un hobby preferat sau un loc în care ați locuit amândoi.

„Acele mici puncte de legătură fac conversația să se simtă mai confortabilă și îmi arată că oamenii au acordat cu adevărat timp pentru a se pregăti pentru acest interviu, ceea ce mă impresionează întotdeauna”, spune el. „De asemenea, mă liniștește mai mult, deoarece intervievatorii devin nervoși și la aceste conversații, chiar dacă le facem toată ziua!”

#recrutor #interviu de angajare #greseli #amazon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.