Au câștigat bani fără să vrea! Producătorii din Franța pe care seceta i-a favorizat

Valurile de caniculă şi secetă care au pârjolit Franţa în ultimele săptămâni au creat şi un câştigător involuntar, producătorii de sare de mare din regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, transmite Reuters.

Sarea de mare cu denumire de origine protejată „Fleur de Sel de Guerande” este una dintre cele mai scumpe tipuri de sare de pe piaţa mondială, în condiţiile în care se vinde la un preţ de peste 100 de dolari kilogramul pe piaţa din SUA.

Pe măsură ce temperaturile au crescut în ultimele săptămâni şi ploile au fost aproape inexistente, evaporarea apei de mare în regiunea Guerande s-a intensificat, astfel că producţia de sare de mare în regiune a explodat.

„Ne îndreptăm spre o producţie record”, a spus Francois Durand, care lucrează în mlaştinile sărate din Guerande de peste 20 de ani.

Potrivit lui Durand, dacă în ultimul deceniu producţia de sare de mare s-a situat la o medie de 1,3 tone pe an, în 2022 producţia s-a dublat până la 2,5 tone.

Durand a recunoscut că în aceste condiţii este unul dintre puţinii câştigători, pe termen scurt, al schimbărilor climatice, în timp ce alte părţi ale Franţei se confruntă cu incendii de pădure şi criză de apă.

Regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, este renumită pentru vremea sa variabilă de tip atlantic, însă seceta din acest an a însemnat 40 de zile de soare fără întrerupere, astfel că cei care lucrează în mlaştinile sărate nu au avut vreme de odihnă.

„Muncitorii sunt obosiţi. Nu am avut suficientă ploaie pentru a justifica o pauză”, spune Mathilde Bergier, un producător de sare de mare care are şi un mic magazin local de comercializare.

Bergier este îngrijorat şi de riscul ca ritmul de muncă intensiv din vara acestui an să nu afecteze structura mlaştinilor în care apa de mare se evaporă.

La finalul acestui sezon record, producătorii de sare de mare încep să îşi pună întrebări cu privire la ce vor face cu toată această sare dacă vremea secetoasă devine ceva normal. Mai mulţi producători au dezvăluit pentru Reuters că au rezerve suficiente pentru a acoperi mai mulţi ani.

#sare #producatori #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.