Au câștigat bani fără să vrea! Producătorii din Franța pe care seceta i-a favorizat

Valurile de caniculă şi secetă care au pârjolit Franţa în ultimele săptămâni au creat şi un câştigător involuntar, producătorii de sare de mare din regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, transmite Reuters.

Sarea de mare cu denumire de origine protejată „Fleur de Sel de Guerande” este una dintre cele mai scumpe tipuri de sare de pe piaţa mondială, în condiţiile în care se vinde la un preţ de peste 100 de dolari kilogramul pe piaţa din SUA.

Pe măsură ce temperaturile au crescut în ultimele săptămâni şi ploile au fost aproape inexistente, evaporarea apei de mare în regiunea Guerande s-a intensificat, astfel că producţia de sare de mare în regiune a explodat.

„Ne îndreptăm spre o producţie record”, a spus Francois Durand, care lucrează în mlaştinile sărate din Guerande de peste 20 de ani.

Potrivit lui Durand, dacă în ultimul deceniu producţia de sare de mare s-a situat la o medie de 1,3 tone pe an, în 2022 producţia s-a dublat până la 2,5 tone.

Durand a recunoscut că în aceste condiţii este unul dintre puţinii câştigători, pe termen scurt, al schimbărilor climatice, în timp ce alte părţi ale Franţei se confruntă cu incendii de pădure şi criză de apă.

Regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, este renumită pentru vremea sa variabilă de tip atlantic, însă seceta din acest an a însemnat 40 de zile de soare fără întrerupere, astfel că cei care lucrează în mlaştinile sărate nu au avut vreme de odihnă.

„Muncitorii sunt obosiţi. Nu am avut suficientă ploaie pentru a justifica o pauză”, spune Mathilde Bergier, un producător de sare de mare care are şi un mic magazin local de comercializare.

Bergier este îngrijorat şi de riscul ca ritmul de muncă intensiv din vara acestui an să nu afecteze structura mlaştinilor în care apa de mare se evaporă.

La finalul acestui sezon record, producătorii de sare de mare încep să îşi pună întrebări cu privire la ce vor face cu toată această sare dacă vremea secetoasă devine ceva normal. Mai mulţi producători au dezvăluit pentru Reuters că au rezerve suficiente pentru a acoperi mai mulţi ani.

#sare #producatori #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”