Au câștigat bani fără să vrea! Producătorii din Franța pe care seceta i-a favorizat

Valurile de caniculă şi secetă care au pârjolit Franţa în ultimele săptămâni au creat şi un câştigător involuntar, producătorii de sare de mare din regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, transmite Reuters.

Sarea de mare cu denumire de origine protejată „Fleur de Sel de Guerande” este una dintre cele mai scumpe tipuri de sare de pe piaţa mondială, în condiţiile în care se vinde la un preţ de peste 100 de dolari kilogramul pe piaţa din SUA.

Pe măsură ce temperaturile au crescut în ultimele săptămâni şi ploile au fost aproape inexistente, evaporarea apei de mare în regiunea Guerande s-a intensificat, astfel că producţia de sare de mare în regiune a explodat.

„Ne îndreptăm spre o producţie record”, a spus Francois Durand, care lucrează în mlaştinile sărate din Guerande de peste 20 de ani.

Potrivit lui Durand, dacă în ultimul deceniu producţia de sare de mare s-a situat la o medie de 1,3 tone pe an, în 2022 producţia s-a dublat până la 2,5 tone.

Durand a recunoscut că în aceste condiţii este unul dintre puţinii câştigători, pe termen scurt, al schimbărilor climatice, în timp ce alte părţi ale Franţei se confruntă cu incendii de pădure şi criză de apă.

Regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, este renumită pentru vremea sa variabilă de tip atlantic, însă seceta din acest an a însemnat 40 de zile de soare fără întrerupere, astfel că cei care lucrează în mlaştinile sărate nu au avut vreme de odihnă.

„Muncitorii sunt obosiţi. Nu am avut suficientă ploaie pentru a justifica o pauză”, spune Mathilde Bergier, un producător de sare de mare care are şi un mic magazin local de comercializare.

Bergier este îngrijorat şi de riscul ca ritmul de muncă intensiv din vara acestui an să nu afecteze structura mlaştinilor în care apa de mare se evaporă.

La finalul acestui sezon record, producătorii de sare de mare încep să îşi pună întrebări cu privire la ce vor face cu toată această sare dacă vremea secetoasă devine ceva normal. Mai mulţi producători au dezvăluit pentru Reuters că au rezerve suficiente pentru a acoperi mai mulţi ani.

#sare #producatori #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.