Au mai rămas câteva zile! Antreprenorii, invitați să aplice la concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță antreprenorii autohtoni că au mai rămas câteva zile până la încheierea termenului de aplicare la concursurile „Marca Comercială a Anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” pentru anul 2023.

Potrivit președintelui CCI, Sergiu Harea, concursul „Marca Comercială a Anului” a fost inițiat în anul 2003 și a devenit, pe parcursul celor 20 de ediții, una dintre cele mai eficiente platforme de promovare a mărcilor comerciale, dar și de evidențiere a liderilor pe piața autohtonă. Rezultatele concursului permit evidențierea liderilor și stabilirea dinamicii comportamentului consumatorilor pe piața autohtonă. Ediția de anul trecut a înregistrat 110 mărci participante, dintre care 106 au fost premiate.

Concursul „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității Produselor și Serviciilor”, care este la cea de-a 10-a ediție, are drept scop identificarea companiilor ce au implementat cu succes managementul calității și promovează abordările moderne ale calității.

„CCI a RM alături de partenerii săi îndeamnă antreprenorii autohtoni să se înscrie la cele două concursuri importante. Premiile pe care le vor obține ulterior în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, confirmă curajul, perseverența și dorința companiilor de a se afirma pe plan național și de a-și contura reușitele în domeniul promovării mărcilor comerciale și al managementului calității. Învingătorii edițiilor precedente sunt o dovadă clară a faptului că fiecare companie și brand are nevoie de promovare și că toate acțiunile pe care le întreprind nu sunt în zadar, ci contribuie direct la dezvoltarea mediului de afaceri autohton. De aceea încurajăm companiile moldovenești să se înscrie până pe data de 29 martie 2024, la Concursurile „Marca Comercială a Anului” și „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității Produselor și Serviciilor pentru anul 2023”, a spus Sergiu HAREA.

Participanții la concursuri, vor beneficia și de unele avantaje:

publicitate suplimentară şi dezvoltarea imaginii mărcii comerciale;
specialiști și membri ai Juriului vor acorda consultații participanților;
oferirea gratuită, pe parcursul unui an, a serviciilor de prediagnoză a proprietății intelectuale la întreprindere (experții AGEPI vor examina portofoliul obiectelor de proprietate intelectuală deținut de întreprindere și vor prezenta recomandări privind valorificarea eficientă a acestuia);
organizarea seminarelor/ training-urilor în domeniul proprietății intelectuale pentru angajații întreprinderilor participante la concurs, inclusiv la sediul întreprinderii (gratuit), 1 seminar, de o zi (8 ore), 12-16 persoane;
organizare de instruiri și consiliere în domeniul integrității și anticorupție; reducere de 10% din taxa de participare în cadrul unei expoziții virtuale de pe platforma virtual-fairs.md;
reducerea de 20% din taxa de înregistrare pentru: transmiterea cererii/ofertei firmei la Camerele de Comerț și Industrie din străinătate;
înserarea cererii/ofertei firmei în bazele de date cu ofertele comerciale gestionate de CCI;
participarea la misiuni economice în străinătate; participarea la forurile bilaterale organizate în RM;
publicarea gratuită a contactelor întreprinderii și domeniului de activitate în Catalogul informativ-publicitar „Mărcile comerciale de succes din Republica Moldova 2023”.

Câștigătorii competiției vor fi premiați în cadrul „Galei Businessului Moldovenesc”– cel mai așteptat eveniment al societății economice autohtone, care se va desfășura în vara acestui an.

Antreprenorii se pot înscrie la concursuri până pe 29 martie 2024, pe adresele viorica.cazacu@chamber.md, tatiana.sainciuc@chamber.md și olga.grosu@chamber.md. Toate materialele vor putea fi accesate pe pagina www.chamber.md, la categoria Concursuri.

Cele două concursuri sunt organizate de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în comun cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) și în parteneriat cu Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Centrul Național Anticorupție (CNA), Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Institutul de Standardizare din Moldova (ISM), Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC) și Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC)

#aplicanti #concursuri #Camera de Comerț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a redus prognoza privind prețul petrolului rusesc și avertizează asupra unor „riscuri substanțiale” pentru economie, potrivit unui nou scenariu macroeconomic publicat vineri, potrivit prognozei Băncii Centrale a Rusiei.

Regulatorul estimează că prețul mediu al petrolului Urals va coborî în acest an la 45 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie și comparabil cu valorile din anii 2004–2005. Noua prognoză este cu aproximativ 25% sub nivelul prevăzut în bugetul federal (59 dolari/baril) și cu 10 dolari sub estimarea făcută de instituție în luna octombrie.

Banca Centrală a redus și perspectivele pe termen mediu: pentru 2027 prognoza a fost coborâtă de la 55 la 50 dolari/baril, iar pentru 2028 de la 60 la 55 dolari/baril.

„Riscurile substanțiale sunt legate de prețurile petrolului”, a declarat guvernatoarea Elvira Nabiullina. Potrivit acesteia, piața globală a trecut la surplus de ofertă, iar pentru Rusia situația este agravată de sancțiuni, motiv pentru care prognoza pe următorii trei ani a fost revizuită în jos.

Presiunea asupra prețurilor s-a accentuat după ce, la sfârșitul lui octombrie 2025, SUA au introdus sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil și au intensificat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile de petrol rusesc. În consecință, prețul mediu al Urals a scăzut de la 53,7 dolari în octombrie la 44,9 dolari în noiembrie, 39,2 dolari în decembrie și 41 dolari în ianuarie.

Potrivit estimărilor Gazprombank, economia rusă a pierdut anul trecut circa 33 miliarde de dolari din venituri din export, iar în 2026 ar putea pierde încă aproximativ 20 miliarde de dolari. Banca Centrală anticipează reducerea exporturilor totale de la 419 miliarde la 399 miliarde de dolari.

Deși guvernul rus mizează pe adaptarea companiilor și pe reducerea discounturilor la petrolul Urals, analiștii sunt sceptici. Specialiștii Raiffeisenbank califică prețul de 59 dolari/baril prevăzut în buget drept „excesiv de optimist”, în contextul în care India reduce achizițiile, discounturile față de Brent rămân ridicate, iar tendințele globale ale pieței petroliere sunt negative.

Mai mulți economiști văd scenarii chiar mai pesimiste: Dmitri Polevoi estimează pentru 2026 un preț mediu de circa 40 dolari/baril, Gazprombank anticipează 49–50 dolari, iar agenția de rating ACRA — 49–53 dolari.

Dacă veniturile petroliere și de gaze vor coborî sub nivelul de 8,9 trilioane ruble prevăzut în buget, deficitul bugetar, planificat la 3,8 trilioane ruble, ar putea crește semnificativ. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi de venituri de 2,8 trilioane ruble la un preț de 45 dolari/baril. În scenariul menținerii prețurilor actuale, deficitul total ar putea urca până la circa 8 trilioane ruble, potrivit Alfa Capital.

Conform regulii bugetare, eventualele pierderi sunt acoperite din Fondul Național de Bunăstare (FNB). Ministerul Finanțelor vinde deja valută și aur din fond, aproximativ 200 miliarde ruble lunar. La începutul lui februarie, în fond mai erau circa 4,2 trilioane ruble, sumă care, la prețurile actuale, ar acoperi necesarul pentru aproximativ 15 luni, estimează analiștii.

Guvernatoarea Nabiullina a declarat însă că, în scenariile oficiale, autoritățile nu iau în calcul epuizarea FNB.

Analiștii avertizează că, dacă prețurile scăzute la petrol se vor menține, autoritățile ruse ar putea fi nevoite fie să reducă cheltuielile, fie să caute surse suplimentare de venit — inclusiv prin majorarea împrumuturilor sau introducerea unor taxe excepționale pentru sectoarele profitabile. Economiștii subliniază că, în acest moment, nu este clar cum va reuși Ministerul Finanțelor să compenseze integral pierderea veniturilor petroliere în cazul unui declin prelungit al prețurilor.