Aurul african, noua miză a oligarhilor ruși! Mordașov intră în Burkina Faso prin ușa juntei

Guvernul militar din Burkina Faso a acordat companiei Nordgold, asociată cu oligarhul rus Alexei Mordashov, o licență pentru dezvoltarea unui proiect minier de aur, potrivit publicației Africa Business Insider. Este vorba despre exploatarea zăcământului Niou, care acoperă o suprafață de 52,8 kilometri pătrați într-o regiune intens populată de mineri artizanali. Implementarea proiectului ar putea conduce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți dintre aceștia.

Potrivit Consiliului de Miniștri din Burkina Faso, exploatarea zăcământului ar urma să producă circa 20 de tone de aur în decurs de opt ani, generând venituri de aproximativ 89 milioane de dolari pentru bugetul de stat. „Cooperarea cu Nordgold și alte companii industriale este esențială într-un moment în care țara se confruntă cu o criză bugetară severă”, a declarat pentru Reuters Ulf Lessing, directorul programului Sahel al Fundației Konrad Adenauer din Germania.

Compania Nordgold, care a înregistrat venituri de 1,437 miliarde de dolari în 2023, este controlată de membrii familiei lui Alexei Mordashov — oligarh aflat sub sancțiuni internaționale. Mordashov, soția și fiii săi dețin participații în companie. Burkina Faso este, din 2015, unul dintre cei mai importanți producători de aur din Africa, iar conform organizației Swissaid, în 2023 a extras peste 57 de tone de aur.

Implicarea oamenilor de afaceri ruși în proiecte strategice în Burkina Faso reflectă consolidarea relațiilor dintre Moscova și junta militară instalată la putere după lovitura de stat din 2022. Președintele Ibrahim Traoré a acceptat invitația lui Vladimir Putin de a vizita Moscova pe 9 mai și a participat anterior, în 2023, la Forumul Rusia-Africa. În octombrie 2024, Rusia a anunțat suplimentarea numărului de instructori militari în Burkina Faso, iar ministrul apărării Kassoum Coulibaly a confirmat achiziții de armament rusesc „la prețuri avantajoase”.

Conform unei anchete publicate de Vedomosti, Alexei Mordashov, vizat de sancțiunile occidentale, ar fi contribuit la finanțarea proiectelor personale ale lui Vladimir Putin. Compania sa Severstal a donat 14,9 milioane de dolari către fondul Rosinvest, creat de apropiați ai liderului de la Kremlin, fond utilizat pentru construirea celebrului „palat al lui Putin” de la Gelendjik, evaluat la un miliard de dolari. Complexul includea un palat în stil italian, un centru de sănătate, un domeniu viticol, un patinoar și un heliport.

#burkina faso #aur #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.