În Rusia ar putea fi introdusă confiscarea criptomonedelor în cadrul dosarelor penale. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Comitetul de Investigații, conform declarației președintelui instituției, Alexandr Bastrîkin, pentru agenția de presă RIA Novosti.
„Anul acesta, angajații Comitetului au elaborat un proiect de lege federal pentru modificarea legislației penale și procesual-penale, care recunoaște moneda digitală drept proprietate în scopuri penale”, a precizat Bastrîkin. Documentul definește procedura de confiscare a criptomonedelor, recunoașterea acestora ca probe materiale și aplicarea sechestrului pe aceste active, precum și specifică „particularitățile ridicării” criptomonedelor în timpul investigațiilor.
Proiectul se află în prezent în etapa de examinare de către guvern. Anterior, Bastrîkin a subliniat necesitatea recunoașterii criptomonedelor drept proprietate, pentru a facilita investigarea cazurilor penale în care aceste active sunt utilizate ca mită sau sunt obiectul unor furturi.
În noiembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat o lege care recunoaște criptomonedele ca proprietate pentru scopuri fiscale. Conform noilor reguli, operațiunile cu astfel de monede vor fi supuse impozitului pe venit (13% pentru sume de până la 2,4 milioane de ruble și 15% pentru cele care depășesc acest prag) și impozitului pe profit, calculat conform unei cote standard de 25%, valabilă din 2025.
Noile reguli de impozitare în sectorul minării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Activitatea de minare a criptomonedelor a fost legalizată în Rusia începând cu 1 noiembrie. Companiile și antreprenorii individuali pot desfășura această activitate după înregistrarea într-un registru special al Serviciului Fiscal Federal. Persoanele fizice pot mina criptomonede fără înregistrare, în limita unui consum de energie de 6.000 kWh pe lună. Totuși, guvernul a interzis minarea în republicile din Caucazul de Nord și în regiunile ucrainene ocupate.
Aeroportul Internațional Chișinău nu mai face față fluxului de călători din ultimii ani, iar singurul terminal pentru pasageri de la aerogară și-a depășit cu mult capacitatea, fapt ce generează cozi imense și întârzieri la decolare și aterizare. Una dintre soluții este construcția unui nou terminal, însă, deocamdată, în afara de promisiuni, pași concreți în această privință nu au fost făcuți de către autoritățile statului, în a căror gestiune se află astăzi aerogara, scriu jurnaliștii de la ziua.md.
Promisiunile „aeriene” ale autorităților
În mai 2024, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declara că, până la finele anului, va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurii Aeroportului.
„Dacă ne uităm la toate parcările, infrastructura pe care o avem și terminalele din Aeroport, este un semn că nu e suficient pentru un astfel de număr de pasageri. Noi avem un Acord cu Corporația Financiară Internațională (IFC), parte componentă a Băncii Mondiale, și vom începe un studiu de fezabilitate anul acesta și sperăm că până la finele anului vom avea deja elaborat planul de fezabilitate pentru îmbunătățirea infrastructurală a Aeroportuluiˮ, spunea Spînu în luna mai.
O declarație similară a fost făcută, în august 2023, de către fostul administratorul al Aeroportului, Constantin Vozian.
„Construcția unui nou terminal este inclusă în master-planul de dezvoltare a Aeroportului. Deja devine și o necesitate”, a precizat Constantin Vozian.
Cu promisiuni similare a venit și noul ministrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei ședințe la aeroport, care a avut loc marți, 10 decembrie, mai scrie ziua.md.
„La ședința cu angajații AIC s-a vorbit despre digitalizarea controlului de pașapoarte, implementarea tehnologiilor avansate, precum self check-in, recunoașterea facială și detectarea comportamentală, pentru a asigura un proces rapid și sigur pentru pasageri. La fel, discuțiile au vizat extinderea parcării aeroportului prin dezvoltarea unui proiect de parcare modernă în partea de est a aeroportului, menit să crească capacitatea și accesibilitatea. În același timp, a fost evidențiat fluxul record de pasageri înregistrat, cu atingerea, până la sfârșitul anului, a unui nou prag istoric de 4 milioane de pasageri anuali”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Aceleași promisiuni au fost formulate și într-un comunicat al Aeroportului, care a accentuat că, în cadrul ședinței s-a vorbit și despre extinderea terminalului de pasageri.
Dezvoltarea aeroportului din Chișinău, pusă pe pauză
Ultima dată, terminalul de pasageri a fost reconstruit și extins în perioada 2015-2018 de către fostul concesionar al aeroportului. Până la reconstrucție, terminalul de pasageri avea o suprafața de 10.715 m2. Pentru a majora capacitatea traficului de pasageri conform standardelor Asociației Internaționale de Transport Aerian, terminalul a fost extins până la 15.650 m2. Noul terminal intra în categoria de clasa „C” de confort și fluiditate și corespundea unui trafic anual de până la 2,6 milioane de pasageri sau până la 1500 de pasageri pe oră la decolare și aterizare în orele de vârf, potrivit ziua.md.
În acea perioadă, efectuarea tuturor formalităților, de la înregistrarea tichetului de zbor, trecerea controlului de securitate, controlul pașapoartelor la poliția de frontiera și controlul vamal până la intrarea în zona sterilă, dura până la 15 minute. Astăzi, din cauza unui număr mult mai mare de pasageri, acest proces durează peste 40 minute.
Capacitatea terminalului a fost depășită odată cu începerea războiului din Ucraina. Traficul pentru anul 2023 a ajuns la cifra de 2 838 073 de pasageri, potrivit datelor disponibile ale Autorității Aeronautice Civile. Mai mult, la începutul anului 2023, conform prognozelor Airports Council International, pentru anul 2024 era preconizată o creștere de minimum 20 la sută a traficului.
Conform standardelor internaționale, unui pasager din aeroporturile de categoria de confort „C”, așa cum este cel din Chișinău, trebuie să îi revină, în medie, o suprafață de 20 m2. Astfel, la traficul din ziua de azi, care se apropie de 4 milioane pe an, este nevoie de un terminal de cel puțin 30.000 m2, adică dublu față de cât avem astăzi, mai scriu jurnaliștii de la ziua.md.
Potrivit datelor statistice din sursele deschise și oficiale, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, traficul de pasageri a constituit 3 811 477 pasageri, ceea ce reprezintă mult peste capacitatea de operare a termalului, preconizată pentru un flux de 2,6 milioane de pasageri anual.
Între timp, măsurile luate de către autorități pentru a face față numărului mare de pasageri au fost departe de a rezolva situația. Interzicerea în mai multe rânduri a accesului în terminalul aeroportului pentru persoanele care petrec pasagerii nu doar că nu au dat rezultate în ceea ce privește fluidizarea, ci au stârnit nemulțumiri în societate. O altă decizie controversată este și intenția de a suplimenta lista funcționarilor și demnitarilor care vor fi deserviți de Sala delegațiilor oficiale a Aeroportului Chișinău atunci când pleacă sau vin din deplasările din străinătate, scrie ziua.md.
Potrivit unui proiect de hotărâre supus consultărilor publice, printre noii privilegiați se numără viceguvernatorii Băncii Naționale, secretarii generali ai Parlamentului și Președinției și șefii de cabinete și consilierii șefului statului, ai premierului și președintelui Parlamentului.
De asemenea, potrivit ziua.md, în listă au mai fost incluși și șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale și directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, precum și adjuncții săi. Executivul mai anunță că urmează să fie deserviți gratis prin Sala VIP a Aeroportului Chișinău și reprezentanții oficiali, invitați în Republica Moldova de vicepreședinții Parlamentului.
