„Aurul digital” sub amenințarea confiscării: Ce prevede noul proiect de lege din Rusia

09 Dec. 2024, 14:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2024, 14:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În Rusia ar putea fi introdusă confiscarea criptomonedelor în cadrul dosarelor penale. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Comitetul de Investigații, conform declarației președintelui instituției, Alexandr Bastrîkin, pentru agenția de presă RIA Novosti.

„Anul acesta, angajații Comitetului au elaborat un proiect de lege federal pentru modificarea legislației penale și procesual-penale, care recunoaște moneda digitală drept proprietate în scopuri penale”, a precizat Bastrîkin. Documentul definește procedura de confiscare a criptomonedelor, recunoașterea acestora ca probe materiale și aplicarea sechestrului pe aceste active, precum și specifică „particularitățile ridicării” criptomonedelor în timpul investigațiilor.

Proiectul se află în prezent în etapa de examinare de către guvern. Anterior, Bastrîkin a subliniat necesitatea recunoașterii criptomonedelor drept proprietate, pentru a facilita investigarea cazurilor penale în care aceste active sunt utilizate ca mită sau sunt obiectul unor furturi.

În noiembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat o lege care recunoaște criptomonedele ca proprietate pentru scopuri fiscale. Conform noilor reguli, operațiunile cu astfel de monede vor fi supuse impozitului pe venit (13% pentru sume de până la 2,4 milioane de ruble și 15% pentru cele care depășesc acest prag) și impozitului pe profit, calculat conform unei cote standard de 25%, valabilă din 2025.

Noile reguli de impozitare în sectorul minării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Activitatea de minare a criptomonedelor a fost legalizată în Rusia începând cu 1 noiembrie. Companiile și antreprenorii individuali pot desfășura această activitate după înregistrarea într-un registru special al Serviciului Fiscal Federal. Persoanele fizice pot mina criptomonede fără înregistrare, în limita unui consum de energie de 6.000 kWh pe lună. Totuși, guvernul a interzis minarea în republicile din Caucazul de Nord și în regiunile ucrainene ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!