„Aurul digital” sub amenințarea confiscării: Ce prevede noul proiect de lege din Rusia

09 Dec. 2024, 14:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2024, 14:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În Rusia ar putea fi introdusă confiscarea criptomonedelor în cadrul dosarelor penale. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Comitetul de Investigații, conform declarației președintelui instituției, Alexandr Bastrîkin, pentru agenția de presă RIA Novosti.

„Anul acesta, angajații Comitetului au elaborat un proiect de lege federal pentru modificarea legislației penale și procesual-penale, care recunoaște moneda digitală drept proprietate în scopuri penale”, a precizat Bastrîkin. Documentul definește procedura de confiscare a criptomonedelor, recunoașterea acestora ca probe materiale și aplicarea sechestrului pe aceste active, precum și specifică „particularitățile ridicării” criptomonedelor în timpul investigațiilor.

Proiectul se află în prezent în etapa de examinare de către guvern. Anterior, Bastrîkin a subliniat necesitatea recunoașterii criptomonedelor drept proprietate, pentru a facilita investigarea cazurilor penale în care aceste active sunt utilizate ca mită sau sunt obiectul unor furturi.

În noiembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat o lege care recunoaște criptomonedele ca proprietate pentru scopuri fiscale. Conform noilor reguli, operațiunile cu astfel de monede vor fi supuse impozitului pe venit (13% pentru sume de până la 2,4 milioane de ruble și 15% pentru cele care depășesc acest prag) și impozitului pe profit, calculat conform unei cote standard de 25%, valabilă din 2025.

Noile reguli de impozitare în sectorul minării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Activitatea de minare a criptomonedelor a fost legalizată în Rusia începând cu 1 noiembrie. Companiile și antreprenorii individuali pot desfășura această activitate după înregistrarea într-un registru special al Serviciului Fiscal Federal. Persoanele fizice pot mina criptomonede fără înregistrare, în limita unui consum de energie de 6.000 kWh pe lună. Totuși, guvernul a interzis minarea în republicile din Caucazul de Nord și în regiunile ucrainene ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 12:01 // Actual //  Ursu Victor

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!