Autoritățile se chinuie să atragă banii migranților în investiții, dar miliardele tot la achiziția de mâncare ajung

Banii trimişi din străinătate constituie o parte importantă a produsului intern brut (PIB) a majorităţii ţărilor slab dezvoltate printre care face parte şi Republica Moldova. Autoritățile se chinuie de ani buni să atragă banii migranților moldoveni în economia țării, dar succesele sunt mai mult pe hârtie.

Ţara în întregime, precum şi populaţia vulnerabilă a Moldovei în particular, depinde într-o măsură înaltă de remitenţe, cu 1,87 miliarde de dolari americani trimişi acasă în 2020, echivalentul a 15,7% din PIB. Astfel, Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

Guvernul a extins, în ședința de astăzi, până la finele anului 2024 programul PARE 1+1. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, mijloace financiare în sumă de 30 milioane lei anual.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

#Investiții #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul socialiștilor Igor Dodon a mers în capitala Rusiei împreună cu reprezentanți ai altor partide pro-ruse din Moldova pentru a discuta relansarea relațiilor economice și, în special, energetice cu Federația Rusă. Oficialii ruși s-au declarat dispuși să reia livrările de gaz la prețuri preferențiale, dacă Chișinăul va da semnale de deschidere, scrie 1prime.ru.

„Suntem gata să discutăm orice opțiune de cooperare, inclusiv în domeniul energiei”, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak în cadrul întrevederii cu liderii PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei”. Novak a subliniat că relațiile economice bilaterale au fost grav afectate de orientarea europeană a Chișinăului și a amintit că, în ultimii 15 ani, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei a scăzut de la 70% la doar 3%.

Vicepremierul rus a insistat că Moscova a oferit anterior gaze Moldovei la prețuri mai mici decât celor practicate pentru Europa și a sugerat că refuzul actualei guvernări de la Chișinău este „inexplicabil”.

În delegația moldoveană care a participat la întâlnirea de la Moscova s-au aflat Igor Dodon (PSRM), fostul premier Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) și Irina Vlah (Inima Moldovei), toți cunoscuți pentru pozițiile lor favorabile Kremlinului.

Potrivit lui Novak, Rusia este gata să revină la un „parteneriat prietenos” cu Moldova în domeniul energetic, „dacă va exista voință politică la Chișinău”.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice. Iar de la începutul anului 2025, Gazprom a sistat livăririle de metan și în stânga Nistrului urmare a suspendării tranzitului prin Ucraina. La mijlocul luni februarie livăririle au fost reluaate, însă nu direct de către Gazprom ci prin intermediul companiei ungare MET cu achitarea metanului printr-o companie din Dubai.