Autostrada energetică a Moldovei prinde contur! Guvernul dă undă verde liniei electrice Strășeni–Gutinaș

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care solicită instituirea unei Comisii de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Strășeni – Gutinaș și a modernizării stației electrice Strășeni 330 kV. Documentul, prezentat în Nota de fundamentare, arată că linia – cu o lungime estimată de 70 km pe teritoriul Republicii Moldova – este considerată „investiție strategică”, menită să crească stabilitatea sistemului electroenergetic, să diversifice sursele de import și să faciliteze integrarea pe piața energetică europeană ENTSO-E.

Potrivit proiectului, traseul LEA va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești, fiind ales în urma unei analize care a urmărit evitarea zonelor dens populate și reducerea impactului social și asupra mediului. Comisia propusă va include reprezentanți ai ministerelor de resort, ai Agenției pentru Reglementare în Energetică și ai autorităților locale afectate, iar misiunea ei este să verifice existența elementelor justificative ale interesului național și să elaboreze procesul-verbal care va sta la baza declarării utilității publice.

Proiectul figurează deja pe platforma particip.gov.md pentru consultare publică și nu necesită alocări bugetare imediate. Finanțarea liniei Strășeni – Gutinaș fusese inițial inclusă într-un Memorandum de înțelegere cu USAID, însă suspendarea programului a obligat autoritățile să caute noi surse, inclusiv prin Planul de creștere al Consiliului Europei și prin apelurile PCI/PMI ale Uniunii Europene.

Ministerul Energiei argumentează că realizarea interconexiunii va majora capacitatea comercială de transfer de energie, va stimula investițiile și va facilita integrarea energiilor regenerabile în rețea, consolidând securitatea energetică a țării pe termen lung. Comisia va fi constituită imediat după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, aceasta fiind „etapă cheie” înaintea studiului de fezabilitate și a exproprierilor necesare pentru demararea lucrărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enegie #gutinas #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.