Avertisment OPEC: UE nu poate înlocui petrolul rusesc. Consecințele unui embargou

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a transmis luni Uniunii Europene că actualele şi posibilele viitoare sancţiuni împotriva Rusiei riscă să creeze unul dintre cele mai puternice şocuri ale ofertei de petrol care au existat vreodată. Potrivit Organizației, înlocuirea petrolului rusesc cu cel din alte surse ar fi imposibilă. De asemenea, OPEC spune că țările care fac parte din organizație nu îşi vor spori extracţia de petrol, scrie Reuters.

Oficiali ai UE au avut la Viena discuţii cu reprezentanţi ai OPEC, în timp ce blocul comunitar examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei care să cuprindă de asemenea sectorul petrolier. În acest context, OPEC primeşte din partea ţărilor importatoare apeluri să-şi crească producţia de petrol.

„În urma actualelor şi viitoarelor sancţiuni sau a altor măsuri voluntare, am putea vedea pierderea a peste 7 milioane de barili pe zi din petrolul rusesc şi alte exporturi de combustibili”, a atenţionat secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, conform discursului său, obţinut de Reuters. „Luând în considerare actuala prognoză a cererii, ar fi aproape imposibil de înlocuit o pierdere de volume de o asemenea magnitudine”, a adăugat reprezentantul OPEC.

Uniunea Europeană a reiterat la întâlnirea cu OPEC cererea ca ţările membre ale acestei organizaţi să examineze dacă îşi pot spori livrările de petrol pentru a tempera creşterea cotaţiilor, a declarat pentru Reuters un oficial din cadrul Comisiei Europene.

Conform acesteia din urmă, OPEC dispune de capacităţi de extracţie nefolosite care i-ar permite să-şi sporească producţia de petrol. Totuşi, secretarul general al OPEC a apreciat că actuala volatilitate crescută a pieţei petrolului este efectul unor „factori nefundamentali” care scapă controlului OPEC, semnalând astfel că grupul ţărilor exportatoare nu îşi va creşte producţia.

Grupul OPEC+, ce reuneşte ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, a convenit pe 31 martie doar asupra unei creşteri modeste a producţiei, respingând din nou apelurile pentru o sporire mai substanţială a extracţiei pentru a diminua cotaţiile petrolului.

După acest refuz, preşedintele american Joe Biden a decis să elibereze în lunile următoare 180 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale SUA.

Preţul barilului de petrol Brent a atins 139 de dolari pe 7 martie, un record după criza financiară din 2008. După anunţul preşedintelui Biden despre eliberarea unei cantităţi masive de petrol din rezervele strategice, cotaţiile au scăzut, barilul de petrol Brent fiind luni sub 100 de dolari.

#embargou #OPEC #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.