AVIA INVEST: Preluarea Aeroportului din gestiunea concesionarului a avut loc într-un mod ilegal

Preluarea Aeroportului din gestiunea concesionarului a avut loc într-un mod ilegal, iar Agenția Proprietăți Publice și-a depășit atribuțiile și a încălcat vădit toate normele legale prevăzute în asemenea situații.

Invitat la o emisiune televizată, avocatul Avia Invest a prezentat un șir de încălcări, care au fost admise de autorități pe cazul Aeroportului. Astfel, în lipsa unor documente executorii, a unei hotărâri irevocabile a instanței și în lipsa unor hotărâri de Guvern, APP a pătruns in spațiul administrat de Avia Invest și a preluat tot, inclusiv bunurile care aparțineau companiei.

Referitor la speculațiile privind lipsa investițiilor la aeroport, fostul director Avia Invest, invitat la emisiune, Petru Jardan a confirmat faptul că toate investițiile și lucrările de modernizare a aeroportului au fost coordonate cu autoritățile. Mai mult decât atât, investițiile făcute au fost confirmate de-a lungul anilor prin controale de audit efectuate atat de autorități, cât și auditori externi.

Calitatea lucrărilor de modernizare, care sunt acum criticate de unii formatori de opinie, sunt lipsite de baza profesională și competențe în domeniu. Mai mult decât atât, aceste speculații contravin și numeroaselor controale efectuate de instituțiile statului, care au recunoscut și aprobat prin acte calitatea lucrărilor de modernizare, la fiecare etapă de dare în exploatare.

Construcția unei noi piste de zbor la aeroport, care permite aterizarea și decolarea tuturor tipurilor de nave, care efectuează în prezent zboruri din și la Chișinău, este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura din țară, la care au lucrat specialiști și companii internaționale de renume, a menționat Petru Jardan, fost director Avia Invest.

Compania Avia Invest a efectuat în perioada de gestiune investiții în infrastructura aeroportului Chisinau de peste 70 de milioane de euro, iar bugetul statului a încasat miliarde de lei sub formă de taxe și impozite.

Acuzațiile nefondate ale autorităților implicate în preluarea aeroportului, precum și a actualei conduceri a întreprinderii de stat privind starea aeroportului sunt calomnioase și dăunătoare, atât pentru activitatea Aeroportului, dar și din punct de vedete strategic atunci când este vorba de atragerea unor companii aeriene străine în Republica Moldova.

#avia invest aeroprot #preluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.