AVIA INVEST: Preluarea Aeroportului din gestiunea concesionarului a avut loc într-un mod ilegal

Preluarea Aeroportului din gestiunea concesionarului a avut loc într-un mod ilegal, iar Agenția Proprietăți Publice și-a depășit atribuțiile și a încălcat vădit toate normele legale prevăzute în asemenea situații.

Invitat la o emisiune televizată, avocatul Avia Invest a prezentat un șir de încălcări, care au fost admise de autorități pe cazul Aeroportului. Astfel, în lipsa unor documente executorii, a unei hotărâri irevocabile a instanței și în lipsa unor hotărâri de Guvern, APP a pătruns in spațiul administrat de Avia Invest și a preluat tot, inclusiv bunurile care aparțineau companiei.

Referitor la speculațiile privind lipsa investițiilor la aeroport, fostul director Avia Invest, invitat la emisiune, Petru Jardan a confirmat faptul că toate investițiile și lucrările de modernizare a aeroportului au fost coordonate cu autoritățile. Mai mult decât atât, investițiile făcute au fost confirmate de-a lungul anilor prin controale de audit efectuate atat de autorități, cât și auditori externi.

Calitatea lucrărilor de modernizare, care sunt acum criticate de unii formatori de opinie, sunt lipsite de baza profesională și competențe în domeniu. Mai mult decât atât, aceste speculații contravin și numeroaselor controale efectuate de instituțiile statului, care au recunoscut și aprobat prin acte calitatea lucrărilor de modernizare, la fiecare etapă de dare în exploatare.

Construcția unei noi piste de zbor la aeroport, care permite aterizarea și decolarea tuturor tipurilor de nave, care efectuează în prezent zboruri din și la Chișinău, este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura din țară, la care au lucrat specialiști și companii internaționale de renume, a menționat Petru Jardan, fost director Avia Invest.

Compania Avia Invest a efectuat în perioada de gestiune investiții în infrastructura aeroportului Chisinau de peste 70 de milioane de euro, iar bugetul statului a încasat miliarde de lei sub formă de taxe și impozite.

Acuzațiile nefondate ale autorităților implicate în preluarea aeroportului, precum și a actualei conduceri a întreprinderii de stat privind starea aeroportului sunt calomnioase și dăunătoare, atât pentru activitatea Aeroportului, dar și din punct de vedete strategic atunci când este vorba de atragerea unor companii aeriene străine în Republica Moldova.

#avia invest aeroprot #preluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.