Bâlbâiala Guvernului la scandalul medicilor de la Ambulanță: Tehnică de manipulare care induce lumea în eroare

Ministerul Sănătății monitorizează situația și urmează să vină cu mai multe detalii la acest subiect. Asfel a comentat Guvernul problema medicilor de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), acolo unde 40 de angajați riscă să fie dați afară.

„Cu siguranță colegii de la Ministerul Sănătății, responsabili de acest domeniu, ar putea să ofere punctual detalii pe cazul în speță. Cert este că corespondența care a apare în spațiul public cu titluri de genul șocant, scandal, nu neapărat corespunde cu realitatea la zi. Deseori în proiectele de reorganizare și în proiectele de reformă care vizează anumite instituții există mai multe tabere care preferă să comunice într-un fel sau altul. La momentul de față nu aș putea să dau un comentariu direct pe problematica invocată. Cert este că Ministerul Sănătății monitorizează și a fost o comunicare din partea doamnei ministru la acest subiect, monitorizează cu atenție aceste subiecte, teme. Îngrijorările care sunt din partea unui grup de cetățeni, în cazul în care ele vor fi pertinente, vor fi examinate conform cadrului legal, or transmiterea în spațiul public a unor corespondențe, fără a oferi un context general, este și asta o tehnică de manipulare care poate să inducă lumea în eroare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, scrie realitatea.md.

Amintim că șeful Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

Sindicatele au venit deja cu un răspuns prin care au precizat că sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de specialiști, iar persoanele care se regăsesc în lista de concediere au o reputație ireproșabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conducerea CNAMUP a explicat, într-un răspuns oficial pentru redacția Realitatea.md, de ce vrea să demită 40 de angajați medicali, ajunși la vârsta de pensionare, în timp ce sistemul medical se confruntă cu o criză acută.

Între timp, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

#medici #scandal #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.