Bâlbâiala Guvernului la scandalul medicilor de la Ambulanță: Tehnică de manipulare care induce lumea în eroare

Ministerul Sănătății monitorizează situația și urmează să vină cu mai multe detalii la acest subiect. Asfel a comentat Guvernul problema medicilor de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), acolo unde 40 de angajați riscă să fie dați afară.

„Cu siguranță colegii de la Ministerul Sănătății, responsabili de acest domeniu, ar putea să ofere punctual detalii pe cazul în speță. Cert este că corespondența care a apare în spațiul public cu titluri de genul șocant, scandal, nu neapărat corespunde cu realitatea la zi. Deseori în proiectele de reorganizare și în proiectele de reformă care vizează anumite instituții există mai multe tabere care preferă să comunice într-un fel sau altul. La momentul de față nu aș putea să dau un comentariu direct pe problematica invocată. Cert este că Ministerul Sănătății monitorizează și a fost o comunicare din partea doamnei ministru la acest subiect, monitorizează cu atenție aceste subiecte, teme. Îngrijorările care sunt din partea unui grup de cetățeni, în cazul în care ele vor fi pertinente, vor fi examinate conform cadrului legal, or transmiterea în spațiul public a unor corespondențe, fără a oferi un context general, este și asta o tehnică de manipulare care poate să inducă lumea în eroare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, scrie realitatea.md.

Amintim că șeful Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

Sindicatele au venit deja cu un răspuns prin care au precizat că sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de specialiști, iar persoanele care se regăsesc în lista de concediere au o reputație ireproșabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conducerea CNAMUP a explicat, într-un răspuns oficial pentru redacția Realitatea.md, de ce vrea să demită 40 de angajați medicali, ajunși la vârsta de pensionare, în timp ce sistemul medical se confruntă cu o criză acută.

Între timp, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

#medici #scandal #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).