Bâlbâiala Guvernului la scandalul medicilor de la Ambulanță: Tehnică de manipulare care induce lumea în eroare

Ministerul Sănătății monitorizează situația și urmează să vină cu mai multe detalii la acest subiect. Asfel a comentat Guvernul problema medicilor de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), acolo unde 40 de angajați riscă să fie dați afară.

„Cu siguranță colegii de la Ministerul Sănătății, responsabili de acest domeniu, ar putea să ofere punctual detalii pe cazul în speță. Cert este că corespondența care a apare în spațiul public cu titluri de genul șocant, scandal, nu neapărat corespunde cu realitatea la zi. Deseori în proiectele de reorganizare și în proiectele de reformă care vizează anumite instituții există mai multe tabere care preferă să comunice într-un fel sau altul. La momentul de față nu aș putea să dau un comentariu direct pe problematica invocată. Cert este că Ministerul Sănătății monitorizează și a fost o comunicare din partea doamnei ministru la acest subiect, monitorizează cu atenție aceste subiecte, teme. Îngrijorările care sunt din partea unui grup de cetățeni, în cazul în care ele vor fi pertinente, vor fi examinate conform cadrului legal, or transmiterea în spațiul public a unor corespondențe, fără a oferi un context general, este și asta o tehnică de manipulare care poate să inducă lumea în eroare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, scrie realitatea.md.

Amintim că șeful Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

Sindicatele au venit deja cu un răspuns prin care au precizat că sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de specialiști, iar persoanele care se regăsesc în lista de concediere au o reputație ireproșabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conducerea CNAMUP a explicat, într-un răspuns oficial pentru redacția Realitatea.md, de ce vrea să demită 40 de angajați medicali, ajunși la vârsta de pensionare, în timp ce sistemul medical se confruntă cu o criză acută.

Între timp, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

#medici #scandal #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.