Banca Centrală Europeană e gata să relaxeze politica monetară

Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea reduce rata dobânzii de şase ori până la finalul lui 2025, arată cel mai recent sondaj realizat de Bloomberg în rândul economiştilor.

Rata ar putea ajunge până la 2,25% în decembrie 2025, după şase reduceri consecutive de un sfert de punct. Anterior, economiştii preconizau că acest nivel va fi atins abia în al doilea trimestru din 2026.

BCE a început să taie din costurile de împrumut în iunie, pe fondul unei încrederi sporite că inflaţia se va reduce în timp util până la pragul de 2%.

Oficialii n-au dat semne că vor urma şi alte reduceri ale ratelor invocând un context economic incert.

Presiunile salariale care alimentează inflaţia i-au făcut pe unii oficiali din cadrul ultimei reuniuni a BCE să îşi pună semne de întrebare cu privire la o viitoare rundă de relaxare a politicii monetare în acest an.

De atunci, perspectivele s-au deteriorat, iar cei care voiau reduceri mai rapide ale ratei dobânzii au început să facă şi mai multe presiuni în acest scop.

Creşterea sectorului privat din zona euro s-a oprit în luna iulie, iar Germania rămâne o povară pentru restul regiunii. Economiştii care au participat la sondaj şi-au revizuit negativ prognozele pentru cea mai mare economie a Europei şi prevăd o creştere economică de doar 0,1% în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #BCE #relaxare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.