Banca din Moldova care a atras cele mai multe economii în valută străină

La sfârșitul lunii iulie, valoarea totală a depozitelor la termen în valută străină a constituit echivalentul a 12,7 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, cu 11% mai puține față de perioada similară a anului 2021. Vă prezentăm TOP 5 bănci care au atras cele mai mari economii în valută străină.

1. maib

Cea mai mare parte a depozitelor la termen îi revine băncii comerciale „maib” – 4,4 miliarde de lei, din total.

2. OTP Bank

Pe locul doi în top se regăsește OTP Bank cu depozite la termen în valută străină de 2,3 miliarde de lei (2,397,096,818 lei).

3. Moldindconbank

Moldindconbank deține depozite la termen în valută străină cu de 2,3 miliarde de lei (2,376,956,572 lei).

4. Victoriabank

Printre băncile care au atras depozite la termen în valută străină se numără și Victoriabank cu 1,3 miliarde de lei.

5. BCR Chișinău

Pe locul 5 în clasament este BCR Chișinău cu 550 milioane de lei.

Topul băncilor care dețin cele mai mari depozite în valută națională poate fi accesat AICI.

#otp #Victoriabank #BCR #Moldindconbank #bănci #top #BNM #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.