Banca Naţională a Elveţiei: Instituția suferă cele mai mari pierderi din istoria sa

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi de 142,2 miliarde franci (143 de miliarde dolari) în primele nouă luni ale acestui an, în condiţiile în care creşterea dobânzilor şi aprecierea francului a redus valoarea investiţiilor străine ale SNB, transmite Reuters.

Aceste pierderi, cele mai mari înregistrate de SNB de la înfiinţarea sa în 1907, depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).

Instituţia a precizat că în primele nouă luni ale anului a înregistrat pierderi de 141 de miliarde de franci de pe urma poziţiilor în valută, în condiţiile în care valoarea obligaţiunilor şi acţiunilor, cumpărate în timpul campaniei pentru a opri aprecierea francului elveţian, s-a diminuat. La aceste pierderi s-a adăugat şi o diminuare a valorii rezervelor de aur ale SNB.

Cifrele anunţate luni pun SNB pe o traiectorie care prefigurează cele mai mari pierderi anuale din istoria instituţiei. Chiar dacă acest rezultate negative nu vor influenţa politica monetară a SNB, ele fac puţin probabil ca instituţia să plătească dividende către Guvernul şi cantoanele elveţiene. Ar fi pentru a doua oară în istoria de 115 ani a SNB când instituţia nu a plătit dividende anuale.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020.

#banca nationala elvetiana #pierderi #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victor Parlicov, ministrul Energiei a anunțat că merge luni la Gazprom să-l întrebe pe Miller dacă gigantul rus își va onora contractul indiferent de situația tranzitului de gaz prin Ucraina.

„Este cel mai important detaliu pe care urmează să-l discutăm cei de la Gazprom, dacă își va onora obligațiile contractuale(…) Data de de 25 noiembrie nu a fost aleasă întâmplător, deoarece mai există posibilitatea rezervărilor lunare de metan, după cele trimestriale au eșuat“, a punctat Parlicov.

Potrivit ministrului, invitația a venit de la Gazprom, în care este scris că vor să discutăm și datoria malului drept de 709 milioane de dolari.

„Noi suntem pregătiți și de scenariul în care gazul rusesc nu va mai veni de la Gazprom, însă cei din regiunea stângă vor trebui să facă plățile în avans”, a punctat Parlicov.

Dacă se materializează acest scenariu, potrivit ministrului, va trebui să ne asumă responsabilitatea pentru regiunea transnistreană, iar UE și SUA vor salva regiunea.