Banca Naţională a Elveţiei: Instituția suferă cele mai mari pierderi din istoria sa

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi de 142,2 miliarde franci (143 de miliarde dolari) în primele nouă luni ale acestui an, în condiţiile în care creşterea dobânzilor şi aprecierea francului a redus valoarea investiţiilor străine ale SNB, transmite Reuters.

Aceste pierderi, cele mai mari înregistrate de SNB de la înfiinţarea sa în 1907, depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).

Instituţia a precizat că în primele nouă luni ale anului a înregistrat pierderi de 141 de miliarde de franci de pe urma poziţiilor în valută, în condiţiile în care valoarea obligaţiunilor şi acţiunilor, cumpărate în timpul campaniei pentru a opri aprecierea francului elveţian, s-a diminuat. La aceste pierderi s-a adăugat şi o diminuare a valorii rezervelor de aur ale SNB.

Cifrele anunţate luni pun SNB pe o traiectorie care prefigurează cele mai mari pierderi anuale din istoria instituţiei. Chiar dacă acest rezultate negative nu vor influenţa politica monetară a SNB, ele fac puţin probabil ca instituţia să plătească dividende către Guvernul şi cantoanele elveţiene. Ar fi pentru a doua oară în istoria de 115 ani a SNB când instituţia nu a plătit dividende anuale.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020.

#banca nationala elvetiana #pierderi #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.