Bancherii au sufocat economia cu dobânzile mari! „Producția” de credite a băncilor scade

La sfârșitul lunii octombrie 2023, instituțiile financiare din Republica Moldova au demarat o competiție intensivă pentru atragerea de clienți, acordând un total de 4,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, cifrele indică o ușoară descreștere de 4,1% față de volumul creditelor acordate în luna septembrie, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Rata medie nominală la creditele noi, exprimate în moneda națională, a cunoscut o micșorare de 0,41 puncte procentuale, ajungând la 10,74%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută a scăzut cu 0,46 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,49%.

Cifrele evidențiază că persoanele fizice au fost în fruntea solicitărilor de credite în luna octombrie, contractând împrumuturi în valoare de 1 279,7 milioane lei. Aceasta reprezintă o creștere modestă de 2,5% comparativ cu luna anterioară, cu aproximativ 67,2% din totalul creditelor orientate spre consum. Din acestea, 747,8 milioane lei au fost acordate în moneda națională, pe termene cuprinse între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au continuat să fie o opțiune semnificativă pentru consumatori, reprezentând 32,3% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice. În luna octombrie, aceste credite au fost contractate doar în moneda națională.

Rata medie pentru creditele de consum în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,16 puncte procentuale, ajungând la 12,37%, în timp ce rata medie pentru creditele destinate achiziției de imobile a scăzut cu 0,03 puncte procentuale, ajungând la 8,86%.

Pe de altă parte, persoanele juridice au solicitat un volum mai mare de credite în luna octombrie, înregistrând o creștere de 3,7% pentru împrumuturile exprimate în moneda națională. Cu toate acestea, volumul creditelor în valută a scăzut cu 24%, iar cele legate de cursul valutei au înregistrat o descreștere semnificativă de 47,6%.

Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat 65,2% din totalul creditelor noi acordate, iar rata medie la creditele acordate acestora în moneda națională a cunoscut o micșorare de 0,52 puncte procentuale, atingând nivelul de 10,36%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută acordate acestui segment a crescut cu 0,47 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,48%.

Pentru a tempera creșterea inflației, BNM a majorat treptat rata de bază de la 2,65% valabilă până în iulie 2021, până la 21,5%, stabilită în luna august 2022 și valabilă până în decembrie. Respectiv băncile au scumpit creditelor acordate până la peste 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.