Bancherii au sufocat economia cu dobânzile mari! „Producția” de credite a băncilor scade

La sfârșitul lunii octombrie 2023, instituțiile financiare din Republica Moldova au demarat o competiție intensivă pentru atragerea de clienți, acordând un total de 4,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, cifrele indică o ușoară descreștere de 4,1% față de volumul creditelor acordate în luna septembrie, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Rata medie nominală la creditele noi, exprimate în moneda națională, a cunoscut o micșorare de 0,41 puncte procentuale, ajungând la 10,74%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută a scăzut cu 0,46 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,49%.

Cifrele evidențiază că persoanele fizice au fost în fruntea solicitărilor de credite în luna octombrie, contractând împrumuturi în valoare de 1 279,7 milioane lei. Aceasta reprezintă o creștere modestă de 2,5% comparativ cu luna anterioară, cu aproximativ 67,2% din totalul creditelor orientate spre consum. Din acestea, 747,8 milioane lei au fost acordate în moneda națională, pe termene cuprinse între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au continuat să fie o opțiune semnificativă pentru consumatori, reprezentând 32,3% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice. În luna octombrie, aceste credite au fost contractate doar în moneda națională.

Rata medie pentru creditele de consum în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,16 puncte procentuale, ajungând la 12,37%, în timp ce rata medie pentru creditele destinate achiziției de imobile a scăzut cu 0,03 puncte procentuale, ajungând la 8,86%.

Pe de altă parte, persoanele juridice au solicitat un volum mai mare de credite în luna octombrie, înregistrând o creștere de 3,7% pentru împrumuturile exprimate în moneda națională. Cu toate acestea, volumul creditelor în valută a scăzut cu 24%, iar cele legate de cursul valutei au înregistrat o descreștere semnificativă de 47,6%.

Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat 65,2% din totalul creditelor noi acordate, iar rata medie la creditele acordate acestora în moneda națională a cunoscut o micșorare de 0,52 puncte procentuale, atingând nivelul de 10,36%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută acordate acestui segment a crescut cu 0,47 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,48%.

Pentru a tempera creșterea inflației, BNM a majorat treptat rata de bază de la 2,65% valabilă până în iulie 2021, până la 21,5%, stabilită în luna august 2022 și valabilă până în decembrie. Respectiv băncile au scumpit creditelor acordate până la peste 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.