Bancherii au sufocat economia cu dobânzile mari! „Producția” de credite a băncilor scade

La sfârșitul lunii octombrie 2023, instituțiile financiare din Republica Moldova au demarat o competiție intensivă pentru atragerea de clienți, acordând un total de 4,4 miliarde de lei. Cu toate acestea, cifrele indică o ușoară descreștere de 4,1% față de volumul creditelor acordate în luna septembrie, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Rata medie nominală la creditele noi, exprimate în moneda națională, a cunoscut o micșorare de 0,41 puncte procentuale, ajungând la 10,74%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută a scăzut cu 0,46 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,49%.

Cifrele evidențiază că persoanele fizice au fost în fruntea solicitărilor de credite în luna octombrie, contractând împrumuturi în valoare de 1 279,7 milioane lei. Aceasta reprezintă o creștere modestă de 2,5% comparativ cu luna anterioară, cu aproximativ 67,2% din totalul creditelor orientate spre consum. Din acestea, 747,8 milioane lei au fost acordate în moneda națională, pe termene cuprinse între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au continuat să fie o opțiune semnificativă pentru consumatori, reprezentând 32,3% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice. În luna octombrie, aceste credite au fost contractate doar în moneda națională.

Rata medie pentru creditele de consum în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,16 puncte procentuale, ajungând la 12,37%, în timp ce rata medie pentru creditele destinate achiziției de imobile a scăzut cu 0,03 puncte procentuale, ajungând la 8,86%.

Pe de altă parte, persoanele juridice au solicitat un volum mai mare de credite în luna octombrie, înregistrând o creștere de 3,7% pentru împrumuturile exprimate în moneda națională. Cu toate acestea, volumul creditelor în valută a scăzut cu 24%, iar cele legate de cursul valutei au înregistrat o descreștere semnificativă de 47,6%.

Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat 65,2% din totalul creditelor noi acordate, iar rata medie la creditele acordate acestora în moneda națională a cunoscut o micșorare de 0,52 puncte procentuale, atingând nivelul de 10,36%. În același timp, rata medie pentru creditele în valută acordate acestui segment a crescut cu 0,47 puncte procentuale, stabilindu-se la 6,48%.

Pentru a tempera creșterea inflației, BNM a majorat treptat rata de bază de la 2,65% valabilă până în iulie 2021, până la 21,5%, stabilită în luna august 2022 și valabilă până în decembrie. Respectiv băncile au scumpit creditelor acordate până la peste 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.