Băncile europene, cuprinse de ”frisoane”. Care este expunerea acestora după dezvăluirile privind gigantul Credit Suisse

La o săptămână de la salvarea băncii americane Silicon Valley, Europa se confruntă cu spectrul unei crize sistemice venite de pe un alt front: Credit Suisse. Cea de-a doua instituție financiară elvețiană ca marime este nevoită să ceară ajutor autorităților țării sale, după ce, miercuri, și-a văzut prețul acțiunilor prăbușindu-se la minime istorice, iar cel mai mare investitor al său a respins categoric o injecție de capital.

Potrivit Financial Times, Credit Suisse a cerut ajutorul Băncii Naționale a Elveției, iar, potrivit Bloomberg, guvernul elvețian poartă discuții cu privire la opțiunile existente pentru stabilizarea băncii. Primul pas a fost deja anunțat miercuri seara printr-un comunicat comun al Băncii Naționale a Elveției și al Autorității de Supraveghere a Pieței Financiare FINMA în care se subliniază că ”dacă va fi necesar vor furniza Credit Suisse lichiditatea” de care are nevoie și că banca întrunește ”cerințele stricte de capital și lichiditate impuse instituțiilor financiare sistemice” pentru a-le asigura stabilitatea.
Banca Centrală a Elveţiei (SNB) a confirmat joi că va furniza lichidităţi grupului bancar Credit Suisse pentru ca acesta să dispună de garanţii suficiente, transmite Reuters.

“În cadrul mandatului său statutar, SNB poate furniza lichidităţi unei bănci interne pentru a dispune de garanţii”, se arată într-un răspuns transmis jurnaliştilor de SNB.
Joi dimineaţă, Credit Suisse anunţa că va împrumuta până la 54 miliarde de dolari de la Banca Centrală a Elveţiei (SNB) pentru a-şi spori lichidităţile şi a recâştiga încrederea investitorilor, după ce declinul acţiunilor sale a intensificat temerile privind o criză bancară globală.

Anunţul a permis atenuarea turbulenţelor pe pieţele financiare din Asia joi dimineaţă, după scăderea, miercuri, a acţiunilor burselor din Europa şi Statele Unite, investitorii fiind îngrijoraţi de potenţiale retrageri masive din depozitele bancare.
Joi dimineaţa, Credit Suisse a anunţat că-şi va exercita opţiunea de a împrumuta până la 50 de miliarde de franci elveţieni (54 miliarde de dolari) de la Banca Centrală a Elveţiei.

Miercuri, autorităţile elveţiene au dat asigurări că Credit Suisse “îndeplineşte cerinţele privind lichidităţile şi capitalul impuse băncilor de importanţă sistemică” şi dacă este necesar poate avea acces la lichiditate de la SNB.

De la criza financiară din 2008, Credit Suisse este prima mare bancă globală care obţine sprijin financiar masiv, iar dificultăţile cu care se confruntă sporesc dubiile dacă şi alte bănci centrale vor putea susţine lupta lor contra inflaţiei cu majorări agresive ale dobânzilor.

”Băncile europene sunt mai robuste decât la criza anterioară și mai bine pregătite pentru a face față unei situații de stres financiar” a ținut să sublinieze miercuri prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, într-o încercare de a calma spiritele, după cum remarcă Reuters. În plus, CNBC consideră că sistemul bancar european este într-o situație mai bună decât cel american întrucât spre deosebire de Statele Unite care au aprobat o serie de dereglementări în perioada Trump, autoritățile europene au menținut regulile stricte impuse după criza finaciară din 2008, menite să consolideze băncile în cazul unor potențiale pierderi și să le descurajeze în a-și asuma riscuri excesive. O măsură înțeleaptă, conchide CNBC.

BCE vrea să ştie care este expunerea băncilor pe Credit Suisse

Banca Centrală Europeană (BCE) a contactat băncile din zona euro pentru a le pune întrebări cu privire la expunerea lor pe grupul bancar elveţian Credit Suisse, au declarat pentru Reuters două surse din zona de supervizare bancară.

Una dintre surse a ţinut însă să sublinieze că supervizorii sunt de părere că problemele de la Credit Suisse sunt specifice acestei bănci şi nu sunt de natură sistemică.

Acţiunile băncii elveţiene Credit Suisse au înregistrat miercuri o cădere de peste 30%, după ce acţionarul principal al băncii nu mai poate oferi sprijin suplimentar, ceea ce l-a obligat pe directorul general de la Credit Suisse să dea noi asigurări cu privire la soliditatea financiară a băncii.

Cotidianul financiar Wall Street Journal a fost primul care a dezvăluit miercuri că supervizorii din cadrul BCE analizează legăturile financiare dintre Credit Suisse şi băncile din zona euro, citând surse din apropierea acestui dosar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frisoane #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.