Băncile pompează bani grei în cărbune. Nu vor să scape clienții bănoși

Cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, reuşeşte în continuare să strângă finanţări în valoare de mii de miliarde de dolari, în pofida promisiuni industriei de ajunge la neutralitate climatică până la mijlocul acestui deceniu, transmite Bloomberg.

Un studiu realizat de ONG-ul german Urgewald arată că de la debutul lui 2019 şi până în prezent băncile comerciale au direcţionat finanţări în valoare de peste 1.500 de miliarde de dolari spre întregul lanţ al cărbunelui. Aceste descoperiri vin la doar trei luni după ce mai multe zeci de bănci s-au alăturat iniţiativei demarate de Mark Carney cu privire la ajungerea la emisii zero de pe urma sectorul financiar.

Chiar dacă majoritatea băncilor sunt de acord că este necesar să lupte împotriva încălzirii globale, puţine dintre marile bănci ale lumii sunt dispuse să îi refuze pe clienţii foarte profitabili din sectorul combustibililor fosili. Studiul realizat de Urgewald arată că pe lista principalelor bănci care finanţează cărbunele se numără nume precum Mizuho Financial Group Inc., Barclays Plc, Citigroup Inc. şi JPMorgan Chase & Co. De asemenea, băncile chineze domină topul când vine vorba de subscrierea de capital strâns de către industria cărbunelui.

„Ceea ce vedem aici este doar vârful iceberg-ului. Este un semnal clar că firmele nu fac tranziţia”, a declarat fondatoarea Urgewald, Heffa Schuecking.

Publicarea acestui studiu vine într-un moment în care lumea arde mai mult cărbune ca niciodată, pe măsură ce economia îşi revine din pandemia de Covid-19, ceea ce a provocat temeri că 2022 ar putea fi anul în care unele iniţiative în domeniul climei ar putea da înapoi.

Cu toate acestea, există unele semne că în 2020 şi 2021 a avut loc o scădere a finanţării însă nu este clar dacă acesta este începutul unui trend sau doar impactul pandemiei asupra economiei, subliniază directorul de cercetare financiară de la Urgewald, Katrin Ganswindt.

Există unele îngrijorări că termocentralele ar putea deveni o clasă de active lăsate deoparte în tranziţia ecologică deoarece ţările vor da întâietate surselor regenerabile. Însă raportul publicat de Urgewald arată că băncile şi manageri de active văd în continuate oportunităţi de profit în termocentrale.

„Mari sume de bani sunt oferite unei industrii care este principalul inamic al climei”, spune Ganswindt.

Raportul menţionat mai arată că investitorii instituţionali au participaţii combinate în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari în industria cărbunelui. În frunte sunt fondurile BlackRock Inc. şi Vanguard Group Inc., care deţin fiecare acţiuni şi obligaţiuni în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, chiar dacă ambele sunt membre ale Net Zero Asset Managers Initiative.

#carbune #finantari #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții