Băncile pompează bani grei în cărbune. Nu vor să scape clienții bănoși

15 Feb. 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, reuşeşte în continuare să strângă finanţări în valoare de mii de miliarde de dolari, în pofida promisiuni industriei de ajunge la neutralitate climatică până la mijlocul acestui deceniu, transmite Bloomberg.

Un studiu realizat de ONG-ul german Urgewald arată că de la debutul lui 2019 şi până în prezent băncile comerciale au direcţionat finanţări în valoare de peste 1.500 de miliarde de dolari spre întregul lanţ al cărbunelui. Aceste descoperiri vin la doar trei luni după ce mai multe zeci de bănci s-au alăturat iniţiativei demarate de Mark Carney cu privire la ajungerea la emisii zero de pe urma sectorul financiar.

Chiar dacă majoritatea băncilor sunt de acord că este necesar să lupte împotriva încălzirii globale, puţine dintre marile bănci ale lumii sunt dispuse să îi refuze pe clienţii foarte profitabili din sectorul combustibililor fosili. Studiul realizat de Urgewald arată că pe lista principalelor bănci care finanţează cărbunele se numără nume precum Mizuho Financial Group Inc., Barclays Plc, Citigroup Inc. şi JPMorgan Chase & Co. De asemenea, băncile chineze domină topul când vine vorba de subscrierea de capital strâns de către industria cărbunelui.

„Ceea ce vedem aici este doar vârful iceberg-ului. Este un semnal clar că firmele nu fac tranziţia”, a declarat fondatoarea Urgewald, Heffa Schuecking.

Publicarea acestui studiu vine într-un moment în care lumea arde mai mult cărbune ca niciodată, pe măsură ce economia îşi revine din pandemia de Covid-19, ceea ce a provocat temeri că 2022 ar putea fi anul în care unele iniţiative în domeniul climei ar putea da înapoi.

Cu toate acestea, există unele semne că în 2020 şi 2021 a avut loc o scădere a finanţării însă nu este clar dacă acesta este începutul unui trend sau doar impactul pandemiei asupra economiei, subliniază directorul de cercetare financiară de la Urgewald, Katrin Ganswindt.

Există unele îngrijorări că termocentralele ar putea deveni o clasă de active lăsate deoparte în tranziţia ecologică deoarece ţările vor da întâietate surselor regenerabile. Însă raportul publicat de Urgewald arată că băncile şi manageri de active văd în continuate oportunităţi de profit în termocentrale.

„Mari sume de bani sunt oferite unei industrii care este principalul inamic al climei”, spune Ganswindt.

Raportul menţionat mai arată că investitorii instituţionali au participaţii combinate în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari în industria cărbunelui. În frunte sunt fondurile BlackRock Inc. şi Vanguard Group Inc., care deţin fiecare acţiuni şi obligaţiuni în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, chiar dacă ambele sunt membre ale Net Zero Asset Managers Initiative.

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!