Băncile pompează bani grei în cărbune. Nu vor să scape clienții bănoși

Cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, reuşeşte în continuare să strângă finanţări în valoare de mii de miliarde de dolari, în pofida promisiuni industriei de ajunge la neutralitate climatică până la mijlocul acestui deceniu, transmite Bloomberg.

Un studiu realizat de ONG-ul german Urgewald arată că de la debutul lui 2019 şi până în prezent băncile comerciale au direcţionat finanţări în valoare de peste 1.500 de miliarde de dolari spre întregul lanţ al cărbunelui. Aceste descoperiri vin la doar trei luni după ce mai multe zeci de bănci s-au alăturat iniţiativei demarate de Mark Carney cu privire la ajungerea la emisii zero de pe urma sectorul financiar.

Chiar dacă majoritatea băncilor sunt de acord că este necesar să lupte împotriva încălzirii globale, puţine dintre marile bănci ale lumii sunt dispuse să îi refuze pe clienţii foarte profitabili din sectorul combustibililor fosili. Studiul realizat de Urgewald arată că pe lista principalelor bănci care finanţează cărbunele se numără nume precum Mizuho Financial Group Inc., Barclays Plc, Citigroup Inc. şi JPMorgan Chase & Co. De asemenea, băncile chineze domină topul când vine vorba de subscrierea de capital strâns de către industria cărbunelui.

„Ceea ce vedem aici este doar vârful iceberg-ului. Este un semnal clar că firmele nu fac tranziţia”, a declarat fondatoarea Urgewald, Heffa Schuecking.

Publicarea acestui studiu vine într-un moment în care lumea arde mai mult cărbune ca niciodată, pe măsură ce economia îşi revine din pandemia de Covid-19, ceea ce a provocat temeri că 2022 ar putea fi anul în care unele iniţiative în domeniul climei ar putea da înapoi.

Cu toate acestea, există unele semne că în 2020 şi 2021 a avut loc o scădere a finanţării însă nu este clar dacă acesta este începutul unui trend sau doar impactul pandemiei asupra economiei, subliniază directorul de cercetare financiară de la Urgewald, Katrin Ganswindt.

Există unele îngrijorări că termocentralele ar putea deveni o clasă de active lăsate deoparte în tranziţia ecologică deoarece ţările vor da întâietate surselor regenerabile. Însă raportul publicat de Urgewald arată că băncile şi manageri de active văd în continuate oportunităţi de profit în termocentrale.

„Mari sume de bani sunt oferite unei industrii care este principalul inamic al climei”, spune Ganswindt.

Raportul menţionat mai arată că investitorii instituţionali au participaţii combinate în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari în industria cărbunelui. În frunte sunt fondurile BlackRock Inc. şi Vanguard Group Inc., care deţin fiecare acţiuni şi obligaţiuni în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, chiar dacă ambele sunt membre ale Net Zero Asset Managers Initiative.

#carbune #finantari #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”