În ciuda faptului că Banca Națională a menținut norma rezervelor obligatorii la un nivel ridicat (în lei 33%, iar în valută la 43%), autoritatea de reglementare trebuie să cheltuiască sume uriașe pentru a steriliza lichiditatea excesivă a băncilor, care se ridică la 9,4 miliarde la sfârșitul anului 2023 – o sumă uriașă de bani care nu ajunge să fie absorbită de economie.
Anca Dragu, guvernatoarea BNM consideră că dacă se vor reduce norma rezervelor, nu este un fapt că banii vor fi folosiți pentru a credita economiei, ci pot doar pentru a crește masa monetară. „Acum, Banca Națională studiază situația pieței, în care întreprinderile nu au mare cerere pentru împrumuturi și încearcă să găsească o soluție cu privire la modul de stimulare a creditării”, a punctat Dragu.
Anterior, fostul guvernator, Octavian Armașu se adresase cu o cerere la Guvwern pentru alocarea a 400 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor BNM din sterilizarea excesului de lichidate. Or, în acest sens capitalul băncii se redusese la sub 4%.
„Am ajuns în această situație deoarece Guvernul a ales să se concentreze prea mult pe finanțarea externă în bugetul anului curent. Acești bani ajungeau la Ministerul de Finanțe, iar apoi, prin intermediul rezervelor, la BNM. În schimb, noi emiteam lei, generând un exces de lichidități în piață. Sterilizarea acestui exces, în condițiile politicii monetare restrictive, a devenit costisitoare și a contribuit la pierderea nivelului de capital”, spunea Armașu.
