Bani aruncați pe apa sâmbetei de CAPCS: medicamente distruse de 3,5 milioane lei, datorii de 81,7 milioane lei

Nereguli în gestionarea banilor publici din sistemul de sănătate au fost constatate de Curtea de Conturi la Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS), în urma unui audit de conformitate pentru anii 2024–2025 (nouă luni).

Potrivit raportului, lipsa unor reglementări clare privind programele în sănătate a dus la neîncasarea unor venituri potențiale de 1,059 milioane de lei, aferente taxelor de achiziții care ar fi trebuit aplicate pentru 248 de contracte în valoare totală de 91,6 milioane de lei. În plus, insuficiența regulilor privind recalcularea taxelor în cazul modificării valorii contractelor a determinat încasarea neconformă a 377 de mii de lei.

Auditul mai arată că aplicarea neuniformă a taxelor de achiziții pe durata contractelor a generat alte venituri ratate de 534,1 mii de lei. Totodată, neaplicarea sancțiunilor pentru refuzul semnării contractelor de achiziții de către unele instituții medicale a dus la neîncasarea a încă 247,6 mii de lei.

Probleme grave au fost identificate și în aplicarea penalităților contractuale. Din cauza cadrului normativ neclar, CAPCS nu a aplicat penalități în valoare de 23,6 milioane de lei pentru întârzieri la plată, înregistrate în raport cu 75 de furnizori. În același timp, penalități în sumă de 6,8 milioane de lei au fost contabilizate neconform ca venituri proprii ale CAPCS, deși acestea ar fi trebuit redirecționate către beneficiarii finali.

La etapa de executare a contractelor, Curtea de Conturi a constatat întârzieri de până la 504 zile la achitarea bunurilor recepționate de către instituțiile medicale, cu datorii acumulate de 81,7 milioane de lei. De asemenea, alocarea tardivă a mijloacelor financiare pentru programele în sănătate, în sumă de 52,2 milioane de lei, a generat riscuri de plăți neconforme și cheltuieli suplimentare estimate la 299,6 mii de lei.

Auditul scoate la iveală și deficiențe serioase de planificare. În perioada 2024–2025, medicamente în valoare de 4,7 milioane de lei au fost nimicite după expirarea termenului de valabilitate, iar instituțiile medicale au suportat cheltuieli de distrugere de 360,4 mii de lei. Doar în patru instituții verificate, medicamente expirate în valoare de 3,4 milioane de lei au fost distruse, cu costuri suplimentare de 221,2 mii de lei.

Curtea de Conturi concluzionează că, deși CAPCS asigură în mare parte funcționarea achizițiilor centralizate, deficiențele de reglementare, control intern și planificare au dus la pierderi financiare semnificative și la utilizarea ineficientă a resurselor publice. Raportul conține recomandări pentru remedierea situației, acceptate de conducerea instituției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#achizitii in sanatate #nereguli #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.