Bani din pensiile americanilor și britanicilor, băgați în cazinourile unui apropiat al lui Putin

Un proces de rezonanță a avut loc recent în Marea Britanie, în care mai mulți investitori ai fondului Novalpina Capital cer despăgubiri de la foștii administratori ai companiei, acuzându-i că au ascuns intenționat informații critice în legătură cu achiziția operatorului de jocuri de noroc Maxbet, unul dintre cei mai mari din Europa Centrală și de Est.

În centrul scandalului se află o tranzacție din octombrie 2020, în care fondul a cumpărat Maxbet cu 273 milioane de euro. Conform acuzațiilor formulate în instanță, fondul ar fi omis cu bună știință să dezvăluie identitatea reală a beneficiarului companiei, care, potrivit investigațiilor, ar fi controversatul om de afaceri ruso-israelian Mihail Mirilașvili, cunoscut și ca Mișa Kutaisski, fost rege al cazinourilor din Sankt Petersburg în anii ’90 și apropiat de Vladimir Putin, notează The Moskow Times.

În timpul mandatului lui Putin în administrația orașului, acesta ar fi supervizat domeniul jocurilor de noroc, iar relațiile sale cu Mirilașvili erau atât de apropiate, încât președintele Rusiei participa la evenimentele sale caritabile și l-a invitat chiar la Kremlin.

Mirilashvili a fost condamnat în anii 2000 la 12 ani de închisoare pentru implicare într-o răpire soldată cu moartea victimelor, iar afacerile sale din domeniul restaurantelor au ajuns ulterior în mâinile lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner.

Cum a fost mascat totul? Documentele de achiziție ale Maxbet indicau oficial un cetățean obscur din Cipru, Vladimir Sadovski, ca beneficiar final. Însă, spun reclamanții, în documentele de tip due diligence întocmite de Novalpina Capital și administratorul său Stefan Kowski, orice mențiune a lui Mirilașvili ar fi fost intenționat eliminată. Practica ar fi încălcat flagrant normele internaționale de conformitate și politicile KYC („cunoaște-ți clientul”).

Mai grav, printre investitorii în Maxbet s-au numărat fonduri de pensii din Marea Britanie și SUA, printre care:

Fondul angajaților din sectorul public din Yorkshire,
Fondul de pensii al British Gas,
Sistemul public de pensii din statul Oregon (Oregon PERS),
Alaska Permanent Fund Corporation, cel mai mare fond suveran din SUA, cu active de peste 83 miliarde de dolari.
Tranzacția nu a fost doar controversată, ci și financiar eșuată: în 2025, Financial Times a scris că s-a încercat vânzarea Maxbet la un preț cu 125 de milioane de euro mai mic decât cel de achiziție.

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea administratorilor de fonduri, ci și despre posibila penetrare a capitalului rusesc dubios în piețele financiare occidentale, sub acoperirea unor entități aparent legitime. Ancheta riscă să se extindă în mai multe jurisdicții, iar fondurile de pensii afectate cer acum compensații legale și clarificări publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anglia #bani #pensii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.