Bani din pensiile americanilor și britanicilor, băgați în cazinourile unui apropiat al lui Putin

Un proces de rezonanță a avut loc recent în Marea Britanie, în care mai mulți investitori ai fondului Novalpina Capital cer despăgubiri de la foștii administratori ai companiei, acuzându-i că au ascuns intenționat informații critice în legătură cu achiziția operatorului de jocuri de noroc Maxbet, unul dintre cei mai mari din Europa Centrală și de Est.

În centrul scandalului se află o tranzacție din octombrie 2020, în care fondul a cumpărat Maxbet cu 273 milioane de euro. Conform acuzațiilor formulate în instanță, fondul ar fi omis cu bună știință să dezvăluie identitatea reală a beneficiarului companiei, care, potrivit investigațiilor, ar fi controversatul om de afaceri ruso-israelian Mihail Mirilașvili, cunoscut și ca Mișa Kutaisski, fost rege al cazinourilor din Sankt Petersburg în anii ’90 și apropiat de Vladimir Putin, notează The Moskow Times.

În timpul mandatului lui Putin în administrația orașului, acesta ar fi supervizat domeniul jocurilor de noroc, iar relațiile sale cu Mirilașvili erau atât de apropiate, încât președintele Rusiei participa la evenimentele sale caritabile și l-a invitat chiar la Kremlin.

Mirilashvili a fost condamnat în anii 2000 la 12 ani de închisoare pentru implicare într-o răpire soldată cu moartea victimelor, iar afacerile sale din domeniul restaurantelor au ajuns ulterior în mâinile lui Evgheni Prigojin, fondatorul grupului Wagner.

Cum a fost mascat totul? Documentele de achiziție ale Maxbet indicau oficial un cetățean obscur din Cipru, Vladimir Sadovski, ca beneficiar final. Însă, spun reclamanții, în documentele de tip due diligence întocmite de Novalpina Capital și administratorul său Stefan Kowski, orice mențiune a lui Mirilașvili ar fi fost intenționat eliminată. Practica ar fi încălcat flagrant normele internaționale de conformitate și politicile KYC („cunoaște-ți clientul”).

Mai grav, printre investitorii în Maxbet s-au numărat fonduri de pensii din Marea Britanie și SUA, printre care:

Fondul angajaților din sectorul public din Yorkshire,
Fondul de pensii al British Gas,
Sistemul public de pensii din statul Oregon (Oregon PERS),
Alaska Permanent Fund Corporation, cel mai mare fond suveran din SUA, cu active de peste 83 miliarde de dolari.
Tranzacția nu a fost doar controversată, ci și financiar eșuată: în 2025, Financial Times a scris că s-a încercat vânzarea Maxbet la un preț cu 125 de milioane de euro mai mic decât cel de achiziție.

Scandalul ridică semne de întrebare nu doar despre responsabilitatea administratorilor de fonduri, ci și despre posibila penetrare a capitalului rusesc dubios în piețele financiare occidentale, sub acoperirea unor entități aparent legitime. Ancheta riscă să se extindă în mai multe jurisdicții, iar fondurile de pensii afectate cer acum compensații legale și clarificări publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anglia #bani #pensii #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.