Banii aduși în Moldova de diasporă! Sumele sunt mari, iar BNM cumpără valuta

În luna iulie 2023, situația cererii și ofertei de valută în Republica Moldova a adus vești pozitive pentru economia națională. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei (BNM), gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a înregistrat o creștere semnificativă. Acest lucru se datorează în mare parte revenirii acasă a moldovenilor care muncesc în străinătate și schimbă valută.

Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 113,7% în luna iulie, în comparație cu 96,0% în luna iunie a aceluiași an. Această cifră reflectă faptul că oferta netă de valută de la persoanele fizice a depășit cererea agenților economici cu aproape 14 procente în luna analizată.

Datele BNM au mai evidențiat că oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu 26,6 milioane USD, înregistrând o creștere de 9,0% față de luna precedentă. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere de 8,0%, reprezentând o reducere de 24,8 milioane USD în comparație cu luna iunie.

În acest context, Banca Națională a Moldovei a decis să intervină pe piața interbancară locală prin procurări nete în valoare de 46,5 milioane USD. Această intervenție a avut ca scop menținerea stabilității financiare și a echilibrului în piața valutară internă.

În luna iulie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,4% în raport cu dolarul SUA, până la 18,0063 USD/MDL comparativ cu 17,9301 USD/MDL în luna iunie. Potrivit valorilor de la finele lunii iulie, leul s-a apreciat cu 2,1%³ în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoră i-a revenit în continuare monedei unice europene (72,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diaspora #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.