Banii nu o fac fericită. O tânără din Austria va dona 90% din moștenirea de zeci de milioane de euro

Marlene Engelhorn în vârstă de 29 de ani, știe că peste câțiva ani va moșteni o sumă uriașă de bani. Bunica ei, Traudl Engelhorn-Vechiatto, 94 de ani, i-a mărturisit atunci planurile pe care le are cu averea ei.

Traudl este văduva unui miliardar din Viena – Peter Engelhorn – a cărui avere a fost estimată de Forbes la suma de 4,2 miliarde de dolari. Peter, care a murit în 1991, a fost strănepotul fondatorului BASF, Friedrich Engelhorn, și a avut mai multe afaceri foarte prospere în domeniul farmaceutic. Marlenei îi revine din averea familiei o sumă de câteva zeci de milioane de euro – fără a preciza exact despre cât este vorba, scrie Digi24.

Într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, tânăra vieneză spune că pur și simplu a avut noroc la „loteria nașterii”, că este mulțumită cu viața pe care o are acum și că intenționează să doneze peste 90% din suma moștenită.

„În opinia mea, aceasta nu este o chestiune de voință, ci o chestiune de corectitudine. Nu am făcut nimic pentru această moștenire. Acesta este pur noroc la loteria nașterii și pură coincidență. Oamenii care de fapt au contribuit la asta nu obțin prea mult. Provine (moștenirea – n.n.) de fapt de la societate și aici ar trebui să se întoarcă. Când a venit anunțul că voi moșteni o avere, am observat că nu eram cu adevărat fericită și m-am gândit: ceva nu este în regulă, trebuie să fac ceva. Apoi am început să mă gândesc serios la asta… În societățile noastre, bogăția individuală este legată structural de sărăcia colectivă”, a declarat Marlene Engelhorn.

„Bunica mea îmi oferă multă libertate de acțiune și profit de asta pentru a face o declarație publică: nu am muncit o zi pentru acești bani și nu plătesc un cent impozit ca să intru în posesia lor. Nu se poate! În cele din urmă aș vrea să fiu taxată. Dacă nu va exista impozit pe moștenire sau pe avere, mă voi gândi eu la unul”, a spus Marlene.

Tânăra încă nu știe exact cum va proceda cu moștenirea, dar spune că va găsi o cale ca banii să ajungă „în societate”.

#fericire #mostenire #donatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.