Bătălie pentru vânt şi soare! Guvernul îndeamnă moldovenii să-și cumpere panouri fotovoltaice

Guvernul simplifică procedura de racordare, instalare și admitere în exploatare a centralelor fotovoltaice pentru consumatorii casnici. În acest sens, Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv la un proiect de lege care vine să promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile.

Scopul proiectului de lege este de a opera mai multe modificări la legislație pentru a încuraja consumatorii casnici să dezvolte proiecte pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile pentru acoperirea consumului propriu în limita capacităților contractate.

Astfel, principalele prevederi ale proiectului se referă la:

– Micșorarea termenului de eliberare a avizului de racordare a instalațiilor de producere din surse regenerabile de capacități mici destinate pentru acoperirea consumului propriu, de la maxim 30 zile la 10 zile calendaristice;

– Excluderea obligației de obținere a actului de corespundere pentru consumatorii casnici, care vor monta instalațiile de producere din surse regenerabile în limitele puterii contractate, în acest caz admiterea în exploatare a instalației de producere se confirmă prin declarația electricianului autorizat;

– În cazul consumatorilor casnici la proiectare nu va fi necesar de obținut certificat de urbanism autorizație de construcție, iar proiectul tehnic se va realiza doar pentru compartimentul energie electrică și rezistența construcției;

– Modificarea zilei de achitare de către furnizor a surplusului de energie electrică generat în rețea de către consumatorul final, deținător al unei centrale electrice, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru uz propriu, de la sfârșitul anului – 31 decembrie la data de 31 martie, încât cetățenii să poată valorifica în timpul iernii energia produsă pe timp de vară.

Modificările propuse în inițiativa legislativă vin să ajute consumatorii, în mod particular pe cei casnici, care reprezintă cea mai vulnerabilă categorie. Astfel, vor fi reduse costurile investiționale și costurile pentru punerea în funcțiune a unei centrale electrice ce utilizează surse regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu a consumatorului casnic. Acest lucru va avea ca efect majorarea producerii interne de energie electrică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#regenerabila #fotovoltaice #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.