Bate vântul în Germania, dar nu suficient de tare. Producția ia de energie verde rămâne sub plafonul UE pentru 2030

Producţia de energie din surse regenerabile a Germaniei a crescut în 2022, dar încă este sub plafonul necesar pentru a atinge ţinta de a genera 80% din electricitate din regenerabile, până în 2030, a anunţat luni Agenţia pentru Mediu, transmite Reuters.

Energia regenerabilă ar urma să reprezinte 46% din consumul de energie electrică anul acesta, în creştere faţă de un nivel de 41% în urmă cu un an, se arată în raportul anual al organizaţiei.

Anul trecut, au fost generaţi aproximativ 256 TWh (terawatt-oră), în special din energie solară şi eoliană, o creştere anuală de 9%, dar sub obiectivul de 269 TWh pentru un an, în vederea atingerii ţintei de aproximativ 600 TWh până în 2030, informează Agenţia pentru Mediu.

„Evoluţia decisivă pentru o expansiune cu succes a energiei din surse regenerabile trebuie rapid stabilită”, a afirmat Dirk Messner, preşedintele instituţiei.

Având obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, Berlinul şi-a majorat anul acesta ţinta privind energia regenerabilă şi a adoptat câteva reglementări menite să atenueze restricţiile şi să accelereze investiţiile în energiile din surse regenerabile, susţinând că expansiunea este „de interes public”. Cea mai mare economie europeană încearcă diverse metode pentru a compensa scăderea livrărilor de gaze ruseşti, după ce Moscova a invadat Ucraina.

Anul acesta, vântul a generat în total 128 TWh (terawatt-oră), 103 TWH fiind de la turbine eoliene terestre, dar producţia nu a ajuns la precedenta valoare de vârf din 2020 deoarece au fost prea puţine instalaţii eoliene noi, informează Agenţia pentru Mediu.

Doar 0,8% din teritoriul Germaniei este în prezent desemnat pentru energie eoliană terestră, dar autorităţile au stabilit recent suprafaţa minimă care trebuie alocată de fiecare din cele 16 landuri pentru parcurile eoliene.

Generarea de energie din instalaţii fotovoltaice a urcat în ritm anual cu 23% în 2022, la 61 TWh, datorită vremii calde în vară şi a amplasării de noi instalaţii, se arată în raportul organizaţiei.

#regenerabila #Energie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).