BERD și IFC vor investi 70 de milioane de dolari în firmele tehnologice din Ucraina și Republica Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

#IFC #BERD #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.