„Big Brother”, la noi acasă. Cum te vor recunoaște autoritățile când vrei să zbori din Israel

Astăzi, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să implementeze modificări semnificative în procesul de transmitere a informațiilor despre pasagerii zborurilor din Israel către Republica Moldova. Această decizie vine în contextul unor preocupări crescânde legate de siguranța și controlul frontierei, având în vedere evenimentele recente.

Conform noilor reguli, operatorii aerieni vor fi obligați să furnizeze Poliției de Frontieră informații detaliate despre pasageri după finalizarea procedurii de îmbarcare. Aceste informații includ date personale, cetățenia pasagerilor, ora decolării și aterizării aeronavei, punctul inițial de îmbarcare, statutul călătorului, precum și detalii despre bilet și bagaj.

Această schimbare vine în urma necesității de a intensifica supravegherea și controlul asupra fluxurilor de călători, cu accent pe zborurile care vin din Israel. Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale consideră că această măsură este esențială pentru securitatea națională și pentru gestionarea eficientă a situațiilor de urgență.

Operatorii aerieni care desfășoară zboruri din Israel către Republica Moldova sunt acum obligați să respecte noile cerințe și să furnizeze informațiile solicitate într-un mod complet și precis. Această decizie intră în vigoare imediat și reprezintă un pas semnificativ în direcția consolidării securității și a controlului asupra frontierelor în contextul actual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cs #pasageri #zboruri #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.