Bikini, costumul de baie care a revoluţionat moda anilor 50, a împlinit 75 de ani. A devenit un simbol al eliberării

În 1946, inginerul Louis Réard a prezentat primul costum de baie din două piese: bikini. Lumea modei era consternată. Nici măcar Vogue nu l-a prezentat atunci pe copertă, arată Deutsche Welle într-o analiză.

Inginerul specializat în construcţii de maşini, Louis Réard, a fost nevoit să angajeze o dansatoare de striptease, pe Micheline Bernardini, pentru a prezenta în premieră bikini, pe 5 iulie 1946, întrucât nu a putut convinge o manechină profesionistă. Momentul nu fusese ales întâmplător. Armata SUA tocmai realizase un test nuclear pe atolul Bikini, din Pacificul de Sud, şi toată lumea era agitată. La fel de explozivă urma să fie descoperirea din lumea modei pentru plajă. Réard nu se înşelase. La acea vreme, atât de multă piele (corp dezgolit) întrecea limitele. Apărătorii moralei erau pe baricade: femeia trebuia, imediat după război, să se îmbrace cu rochii şi şorţuri şi să nu se dezbrace fără jenă, scrie g4media.

Semi-acoperită către un nou viitor

Ani la rând, bikini a fost exclus din spaţiul public, chiar şi faimosa revistă de modă „Vogue” l-a respins. Vedetele marelui ecran, precum Marilyn Monroe şi Brigitte Bardot, nu au renunţat însă la costumul de baie din două piese, cu care se lăsau fotografiate în mod constant.

Cel târziu după lansarea filmului „James Bond îl vânează pe Dr. No”, în anul 1962, revoluţia era înfăptuită. Modelul purtat de Ursula Andress în această peliculă a intrat în istorie drept „Bikini- Dr. No”. În anii ’60, avântul noii piese de rezistenţă din garderoba feminină nu a mai putut fi oprit. A cunoscut multipe şi diferite forme, incluzând varianta autocolantă „Trikini” sau modelul cu bustul gol, „Monokini” – acesta nereuşind însă să se impună. Revoluţionarea modei costumelor de baie a coincis cu consolidarea drepturilor femeilor. Apărea pilula anticoncepţională, ca şi minijupul, iar establishmentul era respins în acţiunile stundenţeşti din anii ’60. Bikini devenea, pentru multe femei, un simbol al eliberării.

Bikini se impune în faţa rochiei de mireasă

Bikini nu şi-a pierdut nimic din fascinaţia pe care continuă să o exercite. Între timp nu mai este nevoie de insistenţe pentru ca manechinele să poarte cele mai noi modele pe podiumul de prezentare. În anii 80 şi 90, punctul culminant al anumitor prezentări de modă nu îl mai marcau rochiile de mireasă, ci costumele de baie în două piese. Supermodele, precum Claudia Schiffer, Linda Evanghelista sau Naomi Campbel, abia aşteptau astfel de prezentări.

Bikini este o piesă de rezistenţă, aproape fiecare femeie poartă costumul de baie din două piese, indiferent că este vorba despre adolescente cu măsuri de manechin sau femei de toate vârstele, între care nu toate atât de suple. Tocmai acestora din urmă li se adresează în fiecare primăvară revistele de modă, care propun noi diete pentru „silueta de bikini”.

#reviste de moda #creator #Vogue #bikini #eliberare #stil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.