Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

#minister #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.

#mașini chineze #Volkswagen