Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

26 Sept. 2022, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2022, 14:26 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

11 Sept. 2026, 08:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 08:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Sindicatele și patronatele din Republica Moldova ar putea ajunge să achite 12% impozit pe venit, dacă Parlamentul va susține propunerea de eliminare a scutirii fiscale de care beneficiază în prezent. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) cer deputaților să renunțe la această modificare.

Solicitarea a fost făcută într-un demers comun adresat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și Comisiei economie, buget și finanțe. Documentul este semnat de președintele CNSM, Igor Zubcu, și președinta CNPM, Ana Groza.

Cele două organizații spun că sunt profund îngrijorate de amendamentul inclus în proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Modificarea prevede eliminarea scutirii de la impozitul pe venit pentru organizațiile sindicale și patronale.

CNSM și CNPM atrag atenția că sindicatele și patronatele nu sunt organizații comerciale.

„Veniturile organizațiilor sindicale și patronale provin prioritar din taxele de aderare și cotizațiile membrilor și sunt destinate realizării obiectivelor statutare. Aceste resurse finanțează activitățile de reprezentare, consultare și apărare a intereselor membrilor și nu constituie profit distribuit acestora”, se arată în demers.

Reprezentanții sindicatelor și patronatelor spun că un impozit de 12% le-ar reduce resursele disponibile pentru activitățile pe care le desfășoară în interesul membrilor.

„Diminuarea acestor resurse ar putea afecta capacitatea partenerilor sociali de a-și exercita funcțiile statutare și de a participa efectiv și independent la dialogul social, inclusiv la consultarea și elaborarea politicilor publice și în cadrul mecanismelor de dialog social tripartit”, susțin CNSM și CNPM.

CNSM și CNPM cer Parlamentului să mențină actualul regim și să includă expres asociațiile sindicale și patronale în lista organizațiilor necomerciale prevăzută de articolul 52 alineatul (1) din Codul fiscal.

În demers sunt invocate și standardele Organizației Internaționale a Muncii privind libertatea de asociere. Cele două organizații susțin că principiile OIM permit aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv facilități fiscale, pentru dezvoltarea organizațiilor patronale și ale lucrătorilor.

„Menținerea regimului fiscal aplicabil organizațiilor sindicale și patronale nu trebuie privită ca un privilegiu fiscal, ci ca o măsură care contribuie la păstrarea capacității instituționale și a autonomiei partenerilor sociali, necesare exercitării atribuțiilor prevăzute de lege și participării efective la dialogul social”, se mai arată în demers.

CNSM și CNPM au solicitat o întrevedere cu reprezentanții Parlamentului pentru a discuta modificarea propusă și proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.