Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

#minister #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește crearea unei structuri unice care va gestiona proiectele strategice ale Republicii Moldova, în încercarea de a accelera investițiile mari care, în unele cazuri, rămân ani întregi la etapa de planificare.

Premierul Vasile Tofan a anunțat că noua entitate, denumită provizoriu „Moldova Project”, ar urma să preia implementarea proiectelor majore din infrastructură, sănătate, irigații, energie și transport.

„Moldova are nevoie de proiecte mari și acestea trebuie să se miște rapid, nu în decenii”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a invocat mai multe proiecte discutate de ani de zile, printre care spitalele regionale de la Bălți și Cahul, sistemele de irigații din sud, infrastructura de transport, un aeroport în nordul țării și penitenciarul modern din Chișinău, proiect început în 2013 și încă nefinalizat.

Potrivit premierului, blocajele nu sunt generate întotdeauna de lipsa finanțării, ci și de capacitatea redusă a instituțiilor de a transforma proiectele din documente în lucrări efective.

„De multe ori, problema nu este lipsa banilor, ci capacitatea slabă de implementare: responsabilități împărțite între prea multe instituții, prea puțini specialiști și proiecte care înaintează prea încet”, a explicat Tofan.

Noua structură ar urma să concentreze într-o singură echipă specialiști în inginerie, management de proiect, achiziții publice și licitații, administrarea contractelor, finanțe și drept. Aceasta ar trebui să se ocupe de pregătirea proiectelor, organizarea achizițiilor, monitorizarea lucrărilor și finalizarea investițiilor.

„Vrem o echipă mică și foarte bună”, a spus premierul.

Tofan afirmă că modelul este inspirat din experiența unor state precum Lituania, Irlanda și Muntenegru, unde capacitățile de implementare pentru proiectele majore au fost concentrate în structuri specializate.

La conducerea „Moldova Project”, Guvernul intenționează să-l propună pe Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice.

„Mircea Eșanu a demonstrat că poate moderniza o instituție și că nu evită problemele grele. Exact de asta avem nevoie la Moldova Project”, a declarat Tofan.

Premierul susține că noua structură nu ar trebui să ducă la extinderea aparatului de stat sau la creșterea cheltuielilor bugetare. Funcțiile ar urma să fie concentrate prin reorganizarea unităților de implementare existente.

„Intenția este de a economisi bani, nu de a cheltui mai mult”, a precizat șeful Executivului.

Structura finală a instituției este încă în curs de definitivare.