Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

26 Sept. 2022, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2022, 14:26 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

15 Sept. 2026, 10:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 10:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Persoanele care vor solicita compensații la energie în sezonul rece vor trece prin filtre mai stricte. Autoritățile intenționează să verifice nu doar veniturile declarate, ci și conturile bancare, proprietățile, automobilele și perioadele petrecute peste hotare, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru în cadrul emisiunii de la Radio Moldova.

Potrivit ministrei, unul dintre semnalele care pot declanșa verificări suplimentare este discrepanța dintre veniturile declarate și cheltuielile gospodăriei. Astfel, o persoană care declară venituri zero, dar achită facturi mari la gaze naturale sau energie electrică, ar putea intra în vizorul autorităților.

„De exemplu, verificăm dacă persoana arată că își achită factura și are o factură la energie sau la gaz destul de mare, dar arată că are venitul zero. Bineînțeles că acest lucru iese în evidență și noi începem să verificăm veniturile”, a declarat Plugaru.

Ministrul a precizat că remitențele sunt considerate, de asemenea, venituri și trebuie declarate. În calcul pot intra și veniturile obținute din dobânzi bancare.

„În remitențe tot este un venit. Noi nu solicităm persoanele să arate salariul, dar să arate care este venitul, inclusiv din dobânzi”, a explicat ministra.

Plugaru a oferit exemplul unei persoane care a obținut aproximativ 4.000 de lei într-un an din dobânzi, ceea ce ar putea indica existența unor economii de circa 100.000 de lei în bancă. În asemenea situații, autoritățile vor să stabilească dacă sprijinul acordat din bani publici ajunge într-adevăr la gospodăriile care nu dispun de suficiente resurse pentru achitarea facturilor.

„Scopul este să ajutăm persoanele care, într-adevăr, nu au cu ce achita aceste facturi, ca să treacă mai ușor în perioada rece a anului”, a afirmat Plugaru.

Pentru stabilirea eligibilității, sistemul va utiliza mai multe categorii de informații. Vor fi luate în calcul imobilele deținute, automobilele, conturile bancare, prestațiile sociale, indemnizațiile și alocațiile, precum și informațiile disponibile în bazele de date ale cadastrului și Poliției de Frontieră.

Inclusiv călătoriile peste hotare ar putea cântări în decizia privind acordarea compensației. Dacă o persoană declară venituri foarte mici sau zero, dar petrece perioade îndelungate în străinătate, această informație ar putea fi analizată împreună cu celelalte criterii.

Plugaru a subliniat însă că existența unui loc de muncă legal sau deținerea unui automobil nu va însemna automat excluderea din program. Decizia va fi luată în baza unui cumul de factori, printre care venitul gospodăriei, suprafața locuinței și valoarea facturilor.

Pentru noul sezon rece, autoritățile analizează și introducerea unor filtre suplimentare legate de automobile. Deținerea unei singure mașini nu ar urma să ducă automat la pierderea compensației, însă sunt discutate criterii distincte pentru gospodăriile care au două sau mai multe automobile sau care dețin mașini relativ noi, cu o vechime de până la 5–7 ani.

În același timp, gospodăriile în care există persoane cu dizabilități vor beneficia în continuare de un tratament distinct. Potrivit ministrei, dizabilitatea presupune cheltuieli suplimentare semnificative, iar acest criteriu poate cântări decisiv în acordarea sprijinului.