Blocaj pe calea ferată! Nodul feroviar de la Ocnița își suspendă activitatea

După mai multe proteste fără rezultat, angajații nodului feroviar din Ocnița au notificat conducerea Căilor Ferate din Moldova (CFM) că își vor suspenda activitatea până la achitarea integrală a restanțelor salariale. Președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, Ion Zaporojan a declarat că în data de 14 martie, feroviarii vor protesta în fața Guvernului pentru a cere soluționarea plății datoriilor la salarii.

„Nodul feroviar Ocnița susține nodurile din Ungheni, Bălți, Basarabeasca și notifică șeful unității că din data de 10 martie, își va înceta operațiunile în mod unilateral în temeiul articolului 78. Astăzi, feroviarii nu și-au primit salariile de 6-7 luni, așa că nu ascultați pe nimeni – este absolut legal. În conformitate cu legea, transmitem aceste înștiințări superiorilor noștri pentru a înceta activitatea începând cu 10 martie 2025. Îi rugăm pe toți ceilalți, care nu s-au alăturat încă, să ne susțină, astfel încât să putem primi în sfârșit salariile pe care ni le-au promis în mod constant, dar care nu le-au plătit niciodată”, se arată în mesajul feroviarilor.

Decizia a fost luată de comitetul sindical al angajaților CFM de la Ocnița, în contextul nemulțumirilor legate de neplata salariilor și de lipsa unui răspuns concret din partea administrației.

Feroviarii nu și-au ridicat salariile de aproximativ șapet luni, iar restanțele se ridică la 190 de milioane de lei.

Miercuri, premierul Dorin Recean a declarat că autoritățile lucrează la un plan de reorganizare și restructurare a Căii Ferate din Moldova (CFM), în contextul crizei financiare cu care se confruntă compania și a datoriilor acumulate la salarii. Potrivit acestuia, Ministerul Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și responsabilii din cadrul întreprinderii sunt implicați în procesul de reformare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#feroviari #protest #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.