Bloomberg: Milionarii Bitcoin nu sunt ceea ce obișnuiau să fie

După o scădere de 50%, investițiile în criptomonede nu vor mai fi atât de populare și contagioase.

În cele (aproape) șase luni, criptomoneda Bitcoina crescut cu peste 30.000 $ la 63.000 $ și a revenit din nou – acum planează în jur de 33.000 $ – s-au schimbat multe în lumea reală și virtuală.

Febra speculativă care cuprinde administratorii de fonduri speculative, comercianții plictisiți și miliardarii s-a răcit. Stanley Druckenmiller, unul, a încasat o parte din pariul său. Tranzacția agresivă de 100 de ori cu pârghie a alimentat vânzarea de panică.

În lumina verii post-blocare, o mulțime de evenimente importante din acest an – cumpărarea Bitcoin a Tesla Inc., listarea la bursă a Coinbase Global Inc. și adoptarea Bitcoin de El Salvador ca mijloc legal de plată – arată ca steaguri roșii spumoase , nu dovadă a haiku-ului maximalist că „Bitcoin este inevitabil”.

Povestea unui bilet de aur pentru bogăție este mai greu de răspândit după o reducere de 50%, la fel ca și ideea adoptării în lumea reală dincolo de tranzacționare.

Amprenta energetică a mineritului Bitcoin, odată respinsă ca un risc mai mic decât cripto-ul care dispare pur și simplu la zero, este acum o problemă foarte reală pentru investitorii instituționali și guvernamentali cu cerințe ecologice de îndeplinit; Elon Musk al lui Tesla a găsit imposibil de ignorat. Promisiunea unui refugiu sigur „aur digital” este încă doar o promisiune: corelația prețurilor Bitcoin este mai aproape de un stoc tehnologic Nasdaq decât metalul galben în sine.

Dar efectele de rețea încep să se distrugă; datele blockchain arată o scădere a numărului de adrese care dețin echivalent Bitcoin de 1 milion sau mai mult din ianuarie. Pierderile de pixeli, realizate sau nu, vor avea un efect asupra tuturor, de la proprietarii Lambo până la salvadorenii care câștigă mai puțin de 5,50 USD pe zi, care sunt împinși în cripto.

Dacă succesul înseamnă putera, atunci Bitcoin este departe de eșec. Este susținut de o infrastructură de piață elaborată, chiar dacă diferiți actori au atras amenzi și interdicții de la autoritățile de reglementare.

Cu toate acestea, pentru a ajunge chiar la acest nivel de acceptare va fi nevoie de credința că Bitcoin poate depăși ostilitatea guvernelor care intenționează să-și flexeze mușchii post-pandemici. Indiferent dacă este vorba de reprimarea Chinei împotriva minerilor sau de administrația Biden care a identificat pe bună dreptate cripto-ul ca fiind un factor de ransomware, suspiciunea întemeiată este că revoluția cripto va duce la DeGov și nu doar la DeFi.

#amenintari #milionari #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.