Bloomberg: Milionarii Bitcoin nu sunt ceea ce obișnuiau să fie

După o scădere de 50%, investițiile în criptomonede nu vor mai fi atât de populare și contagioase.

În cele (aproape) șase luni, criptomoneda Bitcoina crescut cu peste 30.000 $ la 63.000 $ și a revenit din nou – acum planează în jur de 33.000 $ – s-au schimbat multe în lumea reală și virtuală.

Febra speculativă care cuprinde administratorii de fonduri speculative, comercianții plictisiți și miliardarii s-a răcit. Stanley Druckenmiller, unul, a încasat o parte din pariul său. Tranzacția agresivă de 100 de ori cu pârghie a alimentat vânzarea de panică.

În lumina verii post-blocare, o mulțime de evenimente importante din acest an – cumpărarea Bitcoin a Tesla Inc., listarea la bursă a Coinbase Global Inc. și adoptarea Bitcoin de El Salvador ca mijloc legal de plată – arată ca steaguri roșii spumoase , nu dovadă a haiku-ului maximalist că „Bitcoin este inevitabil”.

Povestea unui bilet de aur pentru bogăție este mai greu de răspândit după o reducere de 50%, la fel ca și ideea adoptării în lumea reală dincolo de tranzacționare.

Amprenta energetică a mineritului Bitcoin, odată respinsă ca un risc mai mic decât cripto-ul care dispare pur și simplu la zero, este acum o problemă foarte reală pentru investitorii instituționali și guvernamentali cu cerințe ecologice de îndeplinit; Elon Musk al lui Tesla a găsit imposibil de ignorat. Promisiunea unui refugiu sigur „aur digital” este încă doar o promisiune: corelația prețurilor Bitcoin este mai aproape de un stoc tehnologic Nasdaq decât metalul galben în sine.

Dar efectele de rețea încep să se distrugă; datele blockchain arată o scădere a numărului de adrese care dețin echivalent Bitcoin de 1 milion sau mai mult din ianuarie. Pierderile de pixeli, realizate sau nu, vor avea un efect asupra tuturor, de la proprietarii Lambo până la salvadorenii care câștigă mai puțin de 5,50 USD pe zi, care sunt împinși în cripto.

Dacă succesul înseamnă putera, atunci Bitcoin este departe de eșec. Este susținut de o infrastructură de piață elaborată, chiar dacă diferiți actori au atras amenzi și interdicții de la autoritățile de reglementare.

Cu toate acestea, pentru a ajunge chiar la acest nivel de acceptare va fi nevoie de credința că Bitcoin poate depăși ostilitatea guvernelor care intenționează să-și flexeze mușchii post-pandemici. Indiferent dacă este vorba de reprimarea Chinei împotriva minerilor sau de administrația Biden care a identificat pe bună dreptate cripto-ul ca fiind un factor de ransomware, suspiciunea întemeiată este că revoluția cripto va duce la DeGov și nu doar la DeFi.

#amenintari #milionari #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.