Bloomberg: Milionarii Bitcoin nu sunt ceea ce obișnuiau să fie

După o scădere de 50%, investițiile în criptomonede nu vor mai fi atât de populare și contagioase.

În cele (aproape) șase luni, criptomoneda Bitcoina crescut cu peste 30.000 $ la 63.000 $ și a revenit din nou – acum planează în jur de 33.000 $ – s-au schimbat multe în lumea reală și virtuală.

Febra speculativă care cuprinde administratorii de fonduri speculative, comercianții plictisiți și miliardarii s-a răcit. Stanley Druckenmiller, unul, a încasat o parte din pariul său. Tranzacția agresivă de 100 de ori cu pârghie a alimentat vânzarea de panică.

În lumina verii post-blocare, o mulțime de evenimente importante din acest an – cumpărarea Bitcoin a Tesla Inc., listarea la bursă a Coinbase Global Inc. și adoptarea Bitcoin de El Salvador ca mijloc legal de plată – arată ca steaguri roșii spumoase , nu dovadă a haiku-ului maximalist că „Bitcoin este inevitabil”.

Povestea unui bilet de aur pentru bogăție este mai greu de răspândit după o reducere de 50%, la fel ca și ideea adoptării în lumea reală dincolo de tranzacționare.

Amprenta energetică a mineritului Bitcoin, odată respinsă ca un risc mai mic decât cripto-ul care dispare pur și simplu la zero, este acum o problemă foarte reală pentru investitorii instituționali și guvernamentali cu cerințe ecologice de îndeplinit; Elon Musk al lui Tesla a găsit imposibil de ignorat. Promisiunea unui refugiu sigur „aur digital” este încă doar o promisiune: corelația prețurilor Bitcoin este mai aproape de un stoc tehnologic Nasdaq decât metalul galben în sine.

Dar efectele de rețea încep să se distrugă; datele blockchain arată o scădere a numărului de adrese care dețin echivalent Bitcoin de 1 milion sau mai mult din ianuarie. Pierderile de pixeli, realizate sau nu, vor avea un efect asupra tuturor, de la proprietarii Lambo până la salvadorenii care câștigă mai puțin de 5,50 USD pe zi, care sunt împinși în cripto.

Dacă succesul înseamnă putera, atunci Bitcoin este departe de eșec. Este susținut de o infrastructură de piață elaborată, chiar dacă diferiți actori au atras amenzi și interdicții de la autoritățile de reglementare.

Cu toate acestea, pentru a ajunge chiar la acest nivel de acceptare va fi nevoie de credința că Bitcoin poate depăși ostilitatea guvernelor care intenționează să-și flexeze mușchii post-pandemici. Indiferent dacă este vorba de reprimarea Chinei împotriva minerilor sau de administrația Biden care a identificat pe bună dreptate cripto-ul ca fiind un factor de ransomware, suspiciunea întemeiată este că revoluția cripto va duce la DeGov și nu doar la DeFi.

#amenintari #milionari #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.