Bloomberg: Milionarii Bitcoin nu sunt ceea ce obișnuiau să fie

După o scădere de 50%, investițiile în criptomonede nu vor mai fi atât de populare și contagioase.

În cele (aproape) șase luni, criptomoneda Bitcoina crescut cu peste 30.000 $ la 63.000 $ și a revenit din nou – acum planează în jur de 33.000 $ – s-au schimbat multe în lumea reală și virtuală.

Febra speculativă care cuprinde administratorii de fonduri speculative, comercianții plictisiți și miliardarii s-a răcit. Stanley Druckenmiller, unul, a încasat o parte din pariul său. Tranzacția agresivă de 100 de ori cu pârghie a alimentat vânzarea de panică.

În lumina verii post-blocare, o mulțime de evenimente importante din acest an – cumpărarea Bitcoin a Tesla Inc., listarea la bursă a Coinbase Global Inc. și adoptarea Bitcoin de El Salvador ca mijloc legal de plată – arată ca steaguri roșii spumoase , nu dovadă a haiku-ului maximalist că „Bitcoin este inevitabil”.

Povestea unui bilet de aur pentru bogăție este mai greu de răspândit după o reducere de 50%, la fel ca și ideea adoptării în lumea reală dincolo de tranzacționare.

Amprenta energetică a mineritului Bitcoin, odată respinsă ca un risc mai mic decât cripto-ul care dispare pur și simplu la zero, este acum o problemă foarte reală pentru investitorii instituționali și guvernamentali cu cerințe ecologice de îndeplinit; Elon Musk al lui Tesla a găsit imposibil de ignorat. Promisiunea unui refugiu sigur „aur digital” este încă doar o promisiune: corelația prețurilor Bitcoin este mai aproape de un stoc tehnologic Nasdaq decât metalul galben în sine.

Dar efectele de rețea încep să se distrugă; datele blockchain arată o scădere a numărului de adrese care dețin echivalent Bitcoin de 1 milion sau mai mult din ianuarie. Pierderile de pixeli, realizate sau nu, vor avea un efect asupra tuturor, de la proprietarii Lambo până la salvadorenii care câștigă mai puțin de 5,50 USD pe zi, care sunt împinși în cripto.

Dacă succesul înseamnă putera, atunci Bitcoin este departe de eșec. Este susținut de o infrastructură de piață elaborată, chiar dacă diferiți actori au atras amenzi și interdicții de la autoritățile de reglementare.

Cu toate acestea, pentru a ajunge chiar la acest nivel de acceptare va fi nevoie de credința că Bitcoin poate depăși ostilitatea guvernelor care intenționează să-și flexeze mușchii post-pandemici. Indiferent dacă este vorba de reprimarea Chinei împotriva minerilor sau de administrația Biden care a identificat pe bună dreptate cripto-ul ca fiind un factor de ransomware, suspiciunea întemeiată este că revoluția cripto va duce la DeGov și nu doar la DeFi.

#amenintari #milionari #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.