BNM ia măsuri împotriva creșterii prețurilor! Ce măsuri a luat pentru atenuarea presiunilor inflaționiste

În scopul încetinirii ritmului de creștere a prețurilor, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința extraordinară din 5 octombrie 2021 majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5.5 puncte procentuale. De asemenea, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2.0 la sută. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3.5 la sută, iar creditele overnight 7.5 procente.

Întrucât, la nivel mondial, prețurile la produsele alimentare și la resursele energetice, precum și costurile de producție și distribuție sunt în continuă creștere, BNM continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste.

Totodată, BNM a luat în considerare presiunile din partea cererii agregate interne susținute de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Potrivit informațiilor oferite de BNM, diminuarea simultană a coridorului ratelor cu majorarea ratei de bază este calibrată pentru a motiva preferințele consumatorilor spre economisire de la consumul imediat, în contextul revigorării pronunțate a activității economice în primele 9 luni ale anului curent.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#cresterea preturilor #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.