BNM ia măsuri împotriva creșterii prețurilor! Ce măsuri a luat pentru atenuarea presiunilor inflaționiste

În scopul încetinirii ritmului de creștere a prețurilor, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința extraordinară din 5 octombrie 2021 majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5.5 puncte procentuale. De asemenea, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2.0 la sută. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3.5 la sută, iar creditele overnight 7.5 procente.

Întrucât, la nivel mondial, prețurile la produsele alimentare și la resursele energetice, precum și costurile de producție și distribuție sunt în continuă creștere, BNM continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste.

Totodată, BNM a luat în considerare presiunile din partea cererii agregate interne susținute de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Potrivit informațiilor oferite de BNM, diminuarea simultană a coridorului ratelor cu majorarea ratei de bază este calibrată pentru a motiva preferințele consumatorilor spre economisire de la consumul imediat, în contextul revigorării pronunțate a activității economice în primele 9 luni ale anului curent.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#cresterea preturilor #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie