BNM menține rata de politică monetară la 21,5%

BNM menține rata de politică monetară la 21,5%. La creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Decizia Comitetului executiv vine în contextul propagării măsurilor restrictive de politică monetară adoptate anterior, efectele cărora vor continua să acționeze o perioadă mai îndelungată, date fiind decalajele în transmisia acestora.

Încetinirea inflației anuale confirmă efectele măsurilor anterioare, creșterea lunară fiind sub un punct procentual.

Astfel, decizia de astăzi urmărește temperarea în continuare a creșterii prețurilor de consum, atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, stimularea intermedierii financiare în moneda națională și a economisirii în defavoarea consumului, echilibrarea balanței comerciale, precum și ancorarea așteptărilor inflaționiste.

În vederea atenuării presiunilor asupra balanței de plăți în perioada rece a anului, generate de prețurile înalte de import la resursele energetice, BNM consideră necesară raționalizarea consumului populației și gestionarea eficientă a stocurilor agenților economici.

Reiterăm că BNM va relaxa politica monetară pentru orientarea inflației spre țintă, odată ce proiecțiile viitoare vor arăta premise întemeiate.

Informațiile macroeconomice noi confirmă, în mare parte, validitatea ultimei prognoze.

#rata #politica #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.