BNM pune în circulație noi monede jubiliare și comemorative. Vor fi folosite ca mijloc de plată și în scop numismatic

Începând cu 29 noiembrie 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație patru monede jubiliare și comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic cu ocazia Zilei leului moldovenesc. Astfel, seriile „Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău„, „Personalități„, „Știință și inovare„, Cartea Roșie a Republicii Moldova” vor fi completate cu câte o monedă comemorativă.

Seria „Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău” este îmbogățită cu o monedă comemorativă dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri – poet, dramaturg, folclorist, om politic, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Moneda este confecționată din aur, are valoarea nominală de 100 lei și un tiraj de 150 unități.

O altă monedă comemorativă din argint, cu valoarea nominală de 50 lei, care va completa seria de monede „Personalități„, este consacrată aniversării a 150-a de la nașterea lui Nicolae Iorga – istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, om politic. Moneda este emisă într-un tiraj de 250 unități.

Seria „Știință și inovare” este suplimentată cu o nouă monedă jubiliară din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Eugen Coșeriu – lingvist român de notorietate universală, filosof al limbajului, scriitor, poet, critic de artă, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX. Moneda are valoarea nominală de 50 lei și este bătută într-un tiraj de 200 unități.

Concomitent, seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” este completată cu o monedă din argint, cu valoarea nominală de 50 lei, care reprezintă „Popâlnicul nobil (Hepatica nobilis Mill)” – o specie de plantă ocrotită prin lege și inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Moneda are un tiraj de 300 unități.

Potrivit BNM, monedele jubiliare și comemorative, ambalate în capsule de metacrilat transparent și cutii de prezentare, sunt însoțite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română și engleză, semnate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Monedele jubiliare și comemorative, emise de Banca Națională, se comercializează prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova.

#monede jubiliare #monede comemorative #ziua leului moldovenesc #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.