BNM și-a revizuit prognoza inflației! Scumpiri mai mari în 2024 și 2025

Banca Națională a Moldovei și-a revizuit în creștere prognoza inflației pentru anul 2024 și 2025, cu 0,3 puncte procentuale și respectiv 0,1 puncte procentuale, potrivit Raportului inflației prezentat de către guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Rata anuală a inflației va oscila în proximitatea țintei de 5,0 la sută şi se va menţine în intervalul de variație de plus, minus 1,5 puncte procentuale pe parcursul orizontului de prognoză.

„Rata anuală a inflației va continua să scadă uşor în primul trimestru de prognoză, după care va spori până la începutul anului viitor, ulterior va înregistra o diminuare uşoară până la sfârşitul orizontului de prognoză (trimestrul I 2026), excepție trimestrul IV 2025 când va creşte neînsemnat”, a punctat Dragu.

Rata anuală a inflatiei va înregistra valoarea maximă de 6,4 la sută în trimestrul I 2025 şi valoarea minimă de 3,5 la sută în trimestrul III 2025.

Inflaţia medie anuală va fi de 5,0 la sută în 2024 şi de 4,6 la sută în anul 2025.

Ritmul anual al inflației este determinat de contribuția pozitivă a tuturor componentelor IPC, cu excepția prețurilor reglementate din trimestrul II 2024, şi a prețurilor la combustibili pentru trei trimestre consecutive începând cu trimestrul III 2025, unde acestea vor avea un impact negativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#infltie #prognoza #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.