Bogdan Aurescu: Republica Moldova este „cel mai vulnerabil” vecin al Ucrainei. România pregătește ajutor suplimentar

Republica Moldova este „cel mai vulnerabil” vecin al Ucrainei, primind cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor, a declarat, marţi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, înaintea Conferinţei internaţionale privind crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, desfășurată la Berlin. Oficialul român a anunțat pregătirea, de către guvernul român, a unui ajutor financiar suplimentar de 10 milioane de euro pentru Chișinău, scrie digi24.ro.

„Războiul din Ucraina, pornit în mod ilegal de Rusia, a creat multe probleme în vecinătate, legate nu doar de provocările de securitate din regiune, pentru securitatea europeană şi euroatlantică, ci şi pentru ţările vecine Ucrainei, iar Republica Moldova a trebuit să facă faţă unui număr mare de refugiaţi”, a declarat Bogdan Aurescu, citat de Agerpres.

Ministrul român de externe a deschis la 5 aprilie, la Berlin, alături de Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei – țară care deține Președinția G7, și de Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franței – stat care asigură Președinția Consiliului Uniunii Europene, Conferința internațională de sprijin pentru Republica Moldova, informează MAE.

Potrivit lui Aurescu, platforma are ca scop „furnizarea şi stimularea de ajutor, asistenţă foarte robuste, coordonate pentru Republica Moldova” şi anume asistenţă financiară, preluarea de refugiaţi şi căutarea de soluţii la vulnerabilităţile precum securitatea energetică.

România va ajuta Republica Moldova cu peste 100 de milioane de euro, asistență nerambursabilă

Bogdan Aurescu a anunțat faptul că Guvernul României pregătește un pachet suplimentar de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova, în valoare de 10 milioane de euro.

Totodată, șeful diplomației române a punctat asistența nerambursabilă în valoare de 100 de milioane euro care urmează să fie implementată prin proiecte de dezvoltare, în baza Acordului semnat de către prim-miniștrii Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița în cadrul ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova, din februarie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a mai menționat acordarea de către România, în contextul actualei crize, a unei asistențe în valoare totală de 3,8 milioane de euro, care constă în 5.000 tone de păcură pentru sprijinirea securității energetice a Republicii Moldova și în importante cantități de carburanți. A menționat transporturile umanitare, care au fost realizate, cu materiale de primă necesitate, pentru a fi puse la dispoziția refugiaților.

De asemenea, conform comunicatului MAE, Aurescu a punctat organizarea de coridoare verzi pentru preluarea directă în România, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova, cu scopul de a sprijini persoanele afectate de războiul din Ucraina, precum și de a prelua din presiunea cu care se confruntă sectorul public și cel neguvernamental din Republica Moldova.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat convingerea că Platforma de sprijin pentru Republica Moldova va facilita adaptarea asistenței internaționale la nevoile concrete ale autorităților de la Chișinău, precum și mobilizarea unui sprijin robust și coordonat, atât în actualul context, cât și pe termen mediu, printr-un angajament de durată dincolo de actuala criză declanșată de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sprijin #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.